Picăturile de ploaie din parbriz capătă străluciri de albastru sticlos în noapte. Pe marginea drumului către Comănești, fiecare firicel de apă este păzit de oameni acoperiți de pelerine sau de folii de naylon. La Comănești nimeresc în plină operațiune de evacuare a jumătate din oraș. Asist uluită la discuțiile purtate între jandarmi, polițiști sau funcționari ai primăriei cu oamenii care stau în apropierea Trotușului. Pe chipul locanicilor se citește neîncrederea, și apoi vine refuzul de a-și lăsa casele de izbeliște. Lipsa curentului electric, dar mai ales zgomotul asurzitor al apei furioase care se aude din albia rîului accentuează starea de neliniște. Fac imprudența să urc pe podul care leagă Comăneștiul de Asău. Se aude doar zgomotul apei, infernal, iar imaginația despre ce poate să fie sub pod începe să lucreze cu sîrg. Cineva luminează apa cu o lanternă și în clipa aceea trăiesc brusc senzația că în secunda următoare voi fi măturată de pe pod de apa tulbure, plină de bușteni care alunecă cu o viteză uimitoare. Din reflex mă dau înapoi cîțiva pași și-mi stăpînesc cu greu tentația de a o lua la fugă. în cartierele mărginașe rîului, oamenii încep încet, încet să-și părăsească casele și să se îndrepte către rude sau prieteni. Apoi totul începe să se deruleze cu o viteză fulgerătoare.
„Sînt cîțiva prinși în Șupan, au refuzat să plece”, spune cineva. „Am rezolvat problema eu și maiorul Felegeanu. Erau cinci persoane, trei mai tineri, dar era și un bolnav de Parkinson. A fost mai greu pentru că nu se putea mișca, dar am reușit să-i salvăm”, relata colonelul Mihai Simionescu de la Grupul de pompieri Bacău.
La doar cîteva minute de la acest episod apare și generalul Neculai Rugină, comandantul Comandamentului Teritorial de Jandarmi. Murdar de mîl din cap pînă-n picioare, bărbatul povestește cum a fost tîrît de viitură vreo zece metri cu alți trei subordonați. „Am înaintat doar cîțiva pași către casa în care era captiv un bătrîn în Asău, și apa ne-a secerat pe toți patru și ne-a rostogolit ca pe mărgele. Norocul nostru a fost că ne-am oprit într-un gard. L-am scos pe bătrîn pe o scară și tot la fel am scăpat și noi”, relatează aproape fără tonalitate generalul.
Doi oameni au stat în copaci pînă dimineața
Un telefon de la Tîrgu Ocna anunță disperat că într-un copac au rămas blocați doi bărbați, dintre care unul are o problemă la un picior. Cineva spune că la Mănăstirea Cașin sînt dispăruți doi bărbați care au intrat într-o viitură cu un TAF și au fost rostogoliți cu tot cu utilaj, ca niște coji de nuci. Oamenii au fost dați dispăruți.
Cea mai gravă situație pare să fie la Apa Asău. Despre situația din zonă nu se mai știe nimic încă din cursul după amiezii și se crede că tot satul a fost ras de ape. La Comănești s-au rupt apoi și conductele care alimentează orașul cu apă potabilă. Subprefectul Constantin Avram și primarul Viorel Miron pun mîna pe mobile și în cîteva secunde aproape toată lumea vorbește la telefon. Pe la ora unu din noapte se anunță că drumul de la Onești către Oituz este blocat.
Din Bacău au pornit către Comănești patru camioane ale Ministerului Apărării Naționale cu 100 de soldați care să ajute la meținerea odinii publice în zonele unde au fost evacuați oamenii. Cineva cere 20 de jandarmi la Dărmănești, ca să participe la evacuarea oamenilor care stau în zona de deversare a barajului de la Valea Uzului. Ajungem și la Tîrgu Ocna. La un pod, patrule de jandarmi, polițiști împiedică accesul mașinilor. Pilonii unuia dintre poduri a fost luat de ape, iar un plop înalt este culcat de valuri ca o pană. Ajungem și mai înfrigurați în parc, acolo unde se văd deja luminile farurilor unui camion de jandarmi. Primarul orașului Tîrgu Ocna, Ștefan Șilochi, discută agitat cu cei proaspăt sosiți și aflăm că nu-i vorba doar de cei doi oameni prinși de viitură în copac. „Mai sînt alți 11 oameni blocați în fabrica unui patron, Munteanu. L-am avertizat să evacueze. El a avut, însă, grijă de utilajele sale, le-a scos pe toate din fabrică, dar au rămas blocați acolo oamenii”, spune Șilochi.
în ploaia care nu se mai oprește se caută fel de fel de soluții pentru a ajunge la oamenii cuprinși de ape. întunericul este cel care determină decizia finală. „Nu se poate să intrăm cu bărcile cu vîsle pentru că nu se vede nimic. Mîine dimineață va veni un elicopter și îi vom salva pe calea aerului”, a spus subprefectul Avram. La un moment dat, cineva observă cerul roșu în zare și se întreabă ce poate să mai fie și asta. Era soarele care stătea să mijească de dimineață. (Mirela ROMANEȚ)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.