Aflați în luna de miere

Doi băcăuani au fotografiat un spirit dintr-o închisoare venețiană
• deși în încăperea fotografiată nu era nimeni, în imagine a apărut un chip de om n aceștia vor să trimită poza unui institut de parapsihologie, pentru a li se explica fenomenul

Cătălina și Cornel Stoica sînt doi tineri din Bacău, care s-au căsătorit în urmă cu doar cîteva luni. Deoarece nici unul dintre ei nu văzuse Italia, aceștia s-au hotărît ca, în luna de miere, să o viziteze. Veneția, cu toate obiectivele ei turistice, era pentru cei doi o atracție maximă. Tinerii și-au dorit cu tot dinadinsul să vadă, printre altele, și „Palatul Dogilor”, alături de „Puntea suspinelor”, un mic pod care leagă palatul de o veche închisoare, recunoscută în secolul al XVIII-lea prin atrocitățile și chinurile la care au fost supuși deținuții din acea perioadă. „Citisem înainte să plecăm în Italia despre această închisoare, care este anexată la „Palatul Dogilor” și știam că, în zilele noastre a devenit un obiectiv turistic, un punct de mare atracție pentru vizitatori. âmi amintesc că, aveam inima cît un purice cînd ghidul ne-a vorbit, înainte să intrăm în clădire, despre faptul că în acele temnițe oamenii erau chinuiți în cel mai crud mod posibil. Nicăieri în Europa nu a existat o închisoare mai dură ca aceasta”, ne-a povestit impresionată și acum Cătălina Stoica.
La fel ca ceilalți turiști, Cătălina și Cornel au vizitat palatul, iar apoi au pășit pe „Puntea suspinelor”, loc pe unde erau duși ocnașii spre temnițele torturii. Au rămas profund impresionați de celulele morții, care păstrau încă aparatele de schingiuire cu care erau sfredelite oasele deținuților din acea perioadă.

„Am rămas șocați”

Cei doi aveau un aparat de fotografiat, pentru a imortaliza tot ceea ce li se părea interesant. „Am intrat în prima celulă. încăperea era extrem de mică. ânăuntru era doar un pat de lemn de care era lipit o unealtă de schingiuire. Cornel a vrut neapărat să o fotografieze. Am făcut poza și am ieșit. Curiozitatea nu ne-a dat pace și, pentru că aveam la noi un aparat foto digital, pe care poți să vezi pozele imediat ce le faci, am ieșit pe holul închisorii și am vrut să vedem cum a ieșit fotografia, deoarece inăuntru era cam întuneric. Am rămas șocați! în poză era un chip clar de om, deși în celulă nu era nimeni! Era clar conturată fața, ochii, buzele, nasul, părul, chiar și urechile. Eu m-am fîstîcit cu totul, am dat în bîlbîială și am vrut să ies din închisoare. Cornel a reușit să-și învingă teama, a intrat din nou și a mai făcut o poză. De data aceasta, fotografia a ieșit normală, adică exact cu interiorul real al celulei”, ne-a povestit Cătălina.
Speriați de chipul apărut din senin în poză, tinerii au căutat un calculator, pentru a descărca imaginea și pentru a o „studia” mai în amănunt. Stupefacția lor a fost și mai mare, cînd au văzut că, în jurul capului este conturată o aură de o culoare mai deschisă decît fondul pozei, iar pe obrazul drept al „chipului” o vînătaie, ca o tumefacție apărută ca în urma unei lovituri.
Deși cei doi tineri nu cred în „chestii paranormale”, ei sînt siguri că au fotografiat, fără să vrea, spiritul unui fost deținut, maltratat cu secole în urmă. „Nu cunosc nici un institut de parapsihologie. Bănuiesc că așa ceva găsesc doar la București. Aș vrea să trimit poza unor specialiști și să aflăm și noi misterul. Poate unii cercetători sînt interesați de așa ceva. Noi sîntem dispuși să punem fotografia la dispoziția parapsihologilor”, ne-a spus Cornel Stoica, „fotograful de spirite”. (Olimpia FILIP)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!