Teatrul absurdului

„Apostolul” din Cleja

* Obsesii maghiare în mileniul al III-lea

Cititorii noștri sînt deja familiarizați cu unele personaje din județ distribuite în diferite roluri într-o piesă regizată de vecinii noștri de la Apus – ungurii -, drept pentru care vom prezenta un nou act, de astă-dată jucat de un actor cu „real talent”, respectiv Duma Andrei – președintele Fundației „Siret Cleja”. Acesta, influențat desigur de primele încasate după fiecare reprezentație, încearcă necontenit să-și depășească limitele, fapt consemnat și de un interviu acordat publicației „Polgari Elet” – din județul Harghita. Aflăm, astfel, că prietenul nostru scrie poezii de profund angajament, în care se referă la „situația ceangăilor și la responsabilitățile pe care le au intelectualii ceangăi” cu privire la propășirea maghiarității acestora. Poetul nostru se vrea obiectiv atunci cînd face aprecieri la adresa comunității ceangăești recunoscînd-o ca pe o entitate diferită de români și de maghiari și susținînd că în acest cadru „trebuie valorificată cultura ceangăiască”. Ce să înțelegem de aici: că ceangăii reprezintă o etnie distinctă? Nu credem că este adevărat, ba chiar sîntem convinși că nu-i așa, căci o dovedesc clar documentele vremii. Referitor la acest aspect, trebuie să precizez că nu sînt de acord nici chiar maghiarii interesați de subiect și care susțin teoria filiației maghiare a ceangăilor. Cert este că actorul Duma Andrei a interpretat greșit rolul pe care i l-au dat regizorii de la Budapesta, modificînd replicile, care astfel au devenit din ce în ce mai nesigure și neconvingătoare, el singur admițînd că „nu poate să scrie ceangăiește” (extraordinar lucru!, noi știam că fiecare etnie se exprimă într-o anumită limbă) pentru că „trebuie să aștepte pînă cînd cuvintele se maturizează în el” și (curios fenomen), la maturitate cuvintele ajung să fie maghiare, deci să aparțină altei etnii!
Explicațiile științifico-fantastico- lingvistice ale lui Duma Andrei fac să se cutremure orice om de știință român sau maghiar care se respectă, dar după cum am observat în ultimii ani, în această problematică a demonstrării „originii maghiare a ceangăilor” se implică doar mercenari sau persoane pentru care adevărul științific nu contează deloc. în interviul acordat, președintele Fundației „Siret – Cleja” încearcă să pună punctul pe „i”, dar nu reușește, ideile sale confuze fiind formulate cu greu datorită faptului că autorul nu mai știe cum să se exprime – în limba română, ceangăiește sau în maghiară – fapt certificat și de apropiații săi, care trebuie să-i corecteze materialele abundente în greșeli gramaticale și de exprimare. Totuși, omul nostru este un creator și trebuie să-i permitem cîteva licențe poetice ori lingvistice.
Ideile lansate de Duma Andrei și de reporterul care îl intervievează denotă o logică „specială”, aceștia amestecînd haotic ideile care le vin la îndemînă, enumerînd afirmații care de care mai halucinante, cum ar fi că „marea majoritate a ceangăilor nu se consideră maghiari, o parte din ei nici români nu se consideră, se consideră simplu – ceangăi sau catolici”. Nu știm ce să credem despre capacitatea intelectuală a celor doi, care confundă etnia cu naționalitatea!? Să fie, oare, intenționată această greșeală?
Să explicăm mai clar ce se află în spatele acestor afirmații și să amintim de unele teorii emanate de etnografii maghiari, care susțin că populația romano-catolică din Moldova, formată îndeosebi din maghiari veniți din Transilvania, a fost păstorită – de la apariția ei și mult timp după aceea – de preoții catolici maghiari și nu de cei italieni sau polonezi – după cum este scris în documentele vremii. în viziunea acestora, ceangăii sînt maghiari care au fost românizați de-a lungul mai multor secole de către autoritățile românești, distrugîndu-li-se cultura, tradițiile, limba șim conștiința de maghiar. Exact de acest lucru încearcă și Duma Andrei să ne convingă atunci cînd precizează că „Sînt ceangăi care afirmă că este maghiar cel care trăiește dincolo de Carpați, iar alții spun că ceangăii constituie un grup etnic amestecat sau chiar maghiari rămași aici (n.n. – în Moldova). în conștiința lor există ceva: știu că există un grup etnic de care aparțin! Aceste păreri diferite generează între ei anumite tensiuni, iar acestea îi împiedică să spună clar că de fapt sunt maghiari”.
Mesajul transmis de Duma este foarte categoric: „Ceangăi, nu vă mai chinuiți conștiințele să aflați ce identitate etnică aveți, pentru că de fapt sunteți maghiari”?!
La fel de hotărît este actorul nostru și atunci cînd pomenește de „popa ienicer din Iași”, făcînd trimitere la episcopul Petru Gherghel, care „încearcă să se apropie de conștiința românească și nu știe ce caută de fapt, dar cunoaște că trebuie să vină cu argumente împotriva celor existente! Știe foarte bine că ceangăii sunt legați strîns de istoria maghiară”. Altfel spus, din nu știu ce interese obscure, actualii preoți catolici români s-ar fi lepădat de originea lor maghiară și încearcă, în prezent, să românizeze toți enoriașii din parohiile lor.
Neîndoielnic, grija lui Duma Andrei pentru viața spirituală a consătenilor săi este semnificativă dacă se tot chinuie să aducă cîte un preot maghiar din Ardeal pentru a le predica clejenilor în limba maghiară, în clădirea unde își are sediul fundația pe care o conduce, intitulată pompos „Casa Maghiară”, în speranța că vor deprinde gustul pentru rugăciunile în limba maghiară. Ca și în celelalte dăți, la așa-zisa slujbă organizată la sfîrșitul lunii martie, Duma nu a avut prea mulți prozeliți, și aceia neînțelegînd mare lucru din cele predicate de prelatul maghiar. Dar nu-i nimic, omul nostru a mai jucat un act dintr-o nouă piesă a repertoriuilui budapestan!
Zelos din fire, dar fără aptitudinile de lider pe care pretinde că le deține, Duma Andrei a încercat să convingă cît mai mulți localnici să trimită petiții și să se deplaseze la Iași pentru a solicita slujbe în limba maghiară reprezentanților Bisericii Romano-Catolice, cu prilejul derulării Sinodului Diecezan de la Iași. Sătenii nu prea s-au lăsat amețiți de explicațiile acestuia, astfel încît numărul petiționariloir s-a redus la cel al cîtorva cunoștințe pe care acesta le mai miluește cu vreun ajutor primit din Ungaria.
„Apostolul din Cleja” acordă o atenție deosebită și educației ceangăilor, sens în care prin fundația pe care o păstorește are în vedere „să îi ajute pe acei tineri care doresc să-și formeze un viitor sigur”, declarînd că se gîndește la „formarea unor intelectuali care, în mod conștiincios, ar putea salva ce e de salvat”. Să înțelegem de aici că viitorul acestor tineri este strîns legat de „limba maghiară”, limba română nereușind să-i ajute să devină intelectuali? Exemplul dat de Duma Andrei este elocvent, el reușind prin intermediul limbii maghiare să ajungă un „intelectual de marcă” al comunității din care provine.
în finalul interviului, Duma Andrei este categoric: „Românii sunt vinovați pentru că ne silesc să spunem minciuni. La fel și maghiarii sunt vinovați, întrucît nu încearcă să ne ajute cu o minte limpede și cu mult tact”.
în nevinovăția sa poetică, artistul clejean așteaptă un miracol divin în urma căruia românii și maghiarii să-și dea mîna și să-i ajute pe ceangăi să devină maghiari, pentru că așa simte în adîncul conștiinței sale zbuciumate intelectualul Duma. (Thomas LAJOS)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!