Sinaxar romano-catolic: Hramul bazilicelor Sfinților Apostoli Petru și Pavel
Studiul Sfinților Părinți ajută mult, deoarece Sfinții Părinți ne explică Evanghelia prin viața lor evanghelică, precum ajută și cercetarea noastră referitoare la păcătoșenia noastră, la nemulțumirea noastră și la multe faceri de bine ale lui Dumnezeu. Toate acestea aduc în mod firesc smerenia și negreșit harul lui Dumnezeu. Studiul duhovnicesc încălzește sufletul și-l povățuiește la rugăciune și nevoință. Cercetarea de sine aduce smerenia și nevoia de rugăciune și de milă lui Dumnezeu. De aceea, înainte de a începe să numărăm rugăciunile făcute, e bine să ne numărăm multele noastre păcate și multele faceri de bine ale lui Dumnezeu.
Dracii nu pun în gîndul oamenilor toate patimile deodată,
ci fiecare patimă are duhurile ei deosebite și hotărîte, care o
seamănă în gîndul omului. Că unele duhuri se veselesc în
necurățenii și în dulcețile întinăciunilor, iar alte duhuri se bucură în
defăimări, la iuțime și la turbare; altele, la necaz; altele, în slava
deșartă, și altele, la mîndrie. Fiecare din aceste duhuri dorește să
pună în gînd ceea ce vede că primește sufletul cu dulceață. Și
aceste duhuri nu-i supăra pe toți deopotrivă, nici răutatea lor nu o
seamănă deopotrivă, ci foarte felurit, după vremuri și locuri, după
prilej și după om. âși ajută unele altora și nu păzesc un șirori vreo
rînduială. Căci se zice: „Căuta-vei la cei răi pricepere și nu vei afla.”
însă, pe cît se poate, își dau oarecare înlesnire unele altora, în lupta
lor împotriva noastră. Fiecare duh își păzește rînduiala și așa îl
asuprește pe om, iar dacă este înfrînt va pleca de la el, dar îi lasă
un alt duh, mai cuplit, spre răzbunare. Tebuie știut că nu toți dracii
sînt la fel de sălbatici sau că au aceeași putere. La ei este felurită și
lucrarea și puterea și ispitirea cu nevoitorii lui Hristos. Cu cei ce sînt
începători în fapte bune și încă slabi, se luptă duhuri mai slabe, iar
cînd acestea sînt biruite, atunci le urmează o treaptă de luptători
mai mari. Dacă s-ar fi făcut, după măsura puterii omenești și nevoia
luptei, nimeni, dintre nevoitori, n-ar fi putut răbda cumplita sălbăticie
a diavolilor războinici. Nici n-ar fi putut sta omul împotriva lor dacă n-ar fi stat, mai întîi, Hristos, Iubitorul de oameni. (Constantin GHERASIM)felurită și
lucrarea și puterea și ispit
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.