Știrile Zilei
18:10 [Top Story] — Slănic Moldova va avea primar interimar după arestarea lui Benone Moraru. Consiliul Local, chemat luni, să aleagă un viceprimar, care ar urma să primească atribuții de edil-șef • 12:06 [Actualitate] — Bătaie după o beție în Sascut! Doi bărbați și o femeie, reținuți pentru că și-au agresat gazda • 10:52 [Actualitate] — Dosar penal pentru doi tineri din Bacău, care au furat bani dintr-o spălătorie self wash • 10:10 [Actualitate] — Șofer cu alcoolemie de 1,03 mg/l alcool pur în aerul expirat, depistat de polițiști în trafic, la Gioseni • 07:30 [Top Story] — INTERVIU – Rezerva de apă a Bacăului, incapabilă să asigure debitul proiectat. Doru Constantin, managerul CRAB: „5.000 de metri cubi pe care nu-i putem căra la Barați” • 07:02 [Top Story] — Primăria Bacău vrea să vândă opt terenuri, de peste 5.000 mp, într-o singură ședință. Cine a cerut terenurile și la ce prețuri ar urma să fie scoase la licitație • 18:10 [Top Story] — Slănic Moldova va avea primar interimar după arestarea lui Benone Moraru. Consiliul Local, chemat luni, să aleagă un viceprimar, care ar urma să primească atribuții de edil-șef • 12:06 [Actualitate] — Bătaie după o beție în Sascut! Doi bărbați și o femeie, reținuți pentru că și-au agresat gazda • 10:52 [Actualitate] — Dosar penal pentru doi tineri din Bacău, care au furat bani dintr-o spălătorie self wash • 10:10 [Actualitate] — Șofer cu alcoolemie de 1,03 mg/l alcool pur în aerul expirat, depistat de polițiști în trafic, la Gioseni • 07:30 [Top Story] — INTERVIU – Rezerva de apă a Bacăului, incapabilă să asigure debitul proiectat. Doru Constantin, managerul CRAB: „5.000 de metri cubi pe care nu-i putem căra la Barați” • 07:02 [Top Story] — Primăria Bacău vrea să vândă opt terenuri, de peste 5.000 mp, într-o singură ședință. Cine a cerut terenurile și la ce prețuri ar urma să fie scoase la licitație

Primăria Bacău s-a apucat abia acum să le ridice case noi

Administrator

Trei familii de sinistrați, sub cerul liber
• la trei dintre familiile rămase fără locuințe după inundații nu li s-au construit casele n abia acum a demarat construcția, însă e cert că locuințele vor fi gata abia la anul n în timp ce sinistrații spun că primăria se putea mișca mai repede, reprezentanții municipalității spun că sinistrații au tergiversat rezolvarea problemei

Trei familii sinistrate din orașul Bacău nu vor prinde sfîrșitul de an în propriile case. S-au numărat printre numeroasele persoane care și-au văzut locuințele culcate la pămînt în urma inundațiile din vară, dar sînt singurele trei cărora primăria nu a reușit să le reconstruiască imobile noi. Acești oameni vor trece iarna ori locuind la vecini, ori într-o cămăruță rămasă în picioare după inundații.
Pe strada Prelungirea Bradului, la numărul 90, se văd muncitori îmbrăcați în salopete albastre, muncind la acoperișul unei noi case. Este una dintre cele trei case neterminate. La poartă sîntem întîmpinați de o femeie înaltă, îmbrăcată într-un trening subțire și cu părul vîlvoi. Cristna Doroșcan locuiește acum într-o singură cameră, împreună cu cei trei copii ai săi. Ne invită în ceea ce pentru ea, acum, înseamnă casă. Deschide cu greu ușa scorojită de timp. Intrăm într-un holișor mic, ocolim un aragaz la care mergea doar un ochi și sîntem poftiți în camera în care locuiește acum femeia. Femeia ne-a povestit că lucrarea de reconstrucție a început abia de o lună. Cei de la primărie au întîrziat lucrările, pentru că terenul pe care era construită casă era al primăriei. „Au început tîrziu lucrările. De o lună se ridică casa în curtea mea. Terenul pe care a fost casa care s-a dărîmat a fost al primăriei și de aceea au fost tărăgănate lucrările. A trebuit să merg să semnez pentru casă”, ne-a spus Cristina Doroșcan.
Femeia susține că a trebuit să îndure apostrofările vecinilor, care îi spuneau că o să rămînă fără casă. „Vecinii tot veneau pe la mine și mă întrebau dacă nu mai vine primăria să-mi reconstruiască casa. M-au avertizat că o să rămîn fără casă, dar eu nu am vrut să fac scandal, am preferat să aștept. Și uitați în ce situație am ajuns”, ne-a mai spus Cristin Doroșcan.
în camera în care ea locuiește împreună cu cei trei copii, igrasia și-a făcut ușor, ușor loc, mucegaiul înflorind pe pereți. „Miroase foarte tare, dar nu am ce să fac”, se caină femeia. Camera este încălzită de o centrală veche, care din cînd cînd scoate niște sunete ca niște lovituri de berbec. De la inundații, centrala nu mai merge cum trebuie, iar factura la gaze este insuportabilă. „Am plătit 2,1 milioane de lei gazul pe luna trecută, iar eu am doar un salariu de asistent maternal,” a completat ea. Cristina Doroșcan speră ca în primăvară să se poată muta în casă nouă dacă, după spusele ei, cei de la primăriei nu o uită în iarna asta.

„Primăria se putea grăbi să-mi facă casa”

în aceeași situație se află și familia Neagu, de pe strada Traian Vuia. Aici, pînă la inundații, își duceau bătrînețile de pe o zi pe alta doi bătrînei. După ce au venit inundațiile, bătrînii s-au îmbolnăvit și au stat mai mult prin spitale. Ei locuiesc acum la o vecină, care le-a promis că îi va găzdui pînă la primăvară.
în curtea lor se ridică, de cîteva zile, viitoarea lor casă. Muncitorii au reușit să ridice abia pereții. „O să trecem greu iarna”, au fost primele cuvinte pe care Lilia Neagu ni le-a spus. Soțul femeii este încă la spital, pentru că a cedat cînd a văzut cum casa lui s-a dus de rîpă. Ea ne-a povestit că reconstrucția ar fi început mai repede, dacă cei de la primărie nu ar fi așteptat ca locuința să se dărîme de la sine. „Au venit cei de la primărie de cîteva ori. Prima dată, au spus că trebuie doar consolidată puțin. Apoi au constatat că, între timp, casa s-a mai deteriorat și consolidările vor fi mai ample. După cîteva săptămîni, au venit și mi-au dărîmat casa, pentru că nu mai putea fi nici măcar consolidată. Au venit destul de tîrziu, dar bine că o fac și așa”, se consolează singură Lilia Neagu.
Pentru că nici vecinii care au primit-o în gazdă nu au o casă foarte mare, ea va trece iarna într-o bucătărioară de vară, încălzită doar de un aragaz vechi. Femeia speră să iasă din iarnă fără prea mari probleme, dar crede în continuare că primăria ar fi putut face mai mult pentru ea. „Puteau să vină să-mi facă casa mai repede, nu acum”, tot repeta femeia.

„Vinovați sînt sinistrații”

Primăria, prin purtătorul ei de cuvînt, dă vina pentru întîrzieri pe sinistrați. „Au fost probleme cu regimul juridic și cu actele de proprietate. Nimeni nu e dispus să construiască ilegal și să încalce legea. Nu este problema noastră dacă proprietarii de acolo nu și-au reglematat la timp situația juridică. Dacă vor fi cereri, îi vom sprijini să treacă iarna cu bine. âi putem caza tot la căminele liceelor din Bacău”, ne-a declarat Ionuț Tomescu, purtătorul de cuvînt al Primăriei Bacău.
Sinistrații au explicat această amînare a reglementării situației lor juridice prin lipsa banilor. Ei spun că dacă ar fi avut bani și-ar fi făcut și actele pe pămînturi și, poate, nu ar mai fi stat acum la mila primăriei. (Alexandru COVACI)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.