„Suveranitatea” consumatorului

Romulus Dan BUSNEA

O agenție de publicitate din România a demarat, recent, o analiză – de fapt, inevitabilă pentru acest secol XXI – care își propune să radiografieze tendințele (trendurile) ce caracterizează mentalul consumatorului în 2006. Și aceasta, într-un moment în care societatea revoluției serviciilor post-industriale se îndreaptă către marile corporații centralizate, care se bazează pe o economie de scară, marketing global și producția de masă de „bunuri-marfă” (cum ar fi automobile, microcip-uri standardizate și avioane) sau de „servicii-marfă” (cum ar fi transportul aerian pe distanțe mari, serviciile bancare internaționale și transportul internațional maritim) ce vor conduce la crearea unei rețele mondiale interconectate. Activitatea lor se bazează pe volume uriașe de producție destinate pieței, menite a satisface nevoile de bază care reprezintă standarde în lumea întreagă: producția lor este caracterizată prin intensitate mare de capital și robotizare. Din ce în ce mai multe întreprinderi oferă o gamă largă de bunuri și servicii, începînd cu adaptarea bunurilor produse în masă la condițiile locale și întreținerea și modernizarea sistemelor existente și a bunurilor în operare, pînă la servicii cu intensitate mare de forță de muncă bazate pe comunitate, cum ar fi ocrotirea sănătății, educația și serviciile bancare bazate pe soluții originale.
Viața noastră atît de complexă devine pe zi ce trece un test al multiplelor alegeri, influențată de dimineața pînă seara, strivită de cererea noastră aparentă. Ce mai, sîntem niște victime ale consumului – sau, cum bine spunea un specialist în sociologie – „individul, o cîrpăceală a modernității tîrzii, degradat la stadiul de idiotizat al consumului este victima strategiilor de punere în scenă a experților în marketing, care îi predică despre suveranitatea consumatorului, aceeași suveranitate interzicîndu-i-o, însă, permanent”.
Analiza de care aminteam la început nu vrea să ofere neapărat rețete, ci vorbește despre motivații și presiuni, sintetizînd aspectele-cheie ale vieții consumatorilor din zilele noastre, dar și despre principalele tendințe în comportamentul consumatorilor. Prima tendință despre care se vorbește, respectiv „sex fără scuze” reliefează cele două atitudini extreme în raport cu acest subiect: „…de la renunțarea cvasitotală la tabu-urile nu de mult încă funcționale, pînă la întoarcerea la puritanism, ce-i drept mai firavă, dar îmbrăcînd aspecte extreme. în aceeași zonă a moravurilor legate de sex, un loc important se acordă reproducerii in vitro, care pare a intra, din ce în ce mai mult azi, în normalitate. Inflația de pornografie de pe Internet este o consecință a cererii nelimitate”. Ca exemplu este dat serialul „Sex and the city”, care rapid a devenit un hit, iar actorii porno s-au văzut peste noapte mari celebrități. Foarte interesantă în abordare este și cea de-a doua tendință care prinde contur și în România, și anume: „Falsificarea realității și falsa celebritate”. Aceasta pune accent pe modul în care televiziunile prezintă în cele mai multe cazuri o imagine deformată despre lume, substituindu-se realității și oferind privitorului doar o iluzie de viață. în această categorie se înscriu și emisiuni mult prea mediatizate și prezente și la noi, ca Reality TV, Big Brother etc. Un alt aspect al acestei tendințe este statutul de vedetă, de proeminentă personalitate sau invidiată celebritate, pe care o construiește cu multă abilitate, deși cu totul superficial, mass-media ce aruncă în paginile publicațiilor sau pe micile ecrane persoane care, apărînd frecvent și obișnuind astfel retina consumatorului de media, încep să capete notorietate. Mă refer aici chiar și la prezentatorii unor emisiuni TV care doar pentru faptul că-și fac treaba într-un mod profesional sînt considerați mari vedete ale lumii mondene, iar poveștile vieții lor devin, automat, mari succese de librării. Adevăratele valori care aveau la bază ani de muncă și de sacrificii, o înaltă ținută morală, cîștigîndu-și cu greu notorietatea și doar în funcție de meritul personal, au dispărut. Și pentru că tot vorbim de consum, piața culturală românească lipsită de reguli și valori seamănă deseori cu un iarmaroc – „într-o lume în care – după cum spunea Marcel Iureș – măsura e dată de cine pe cine stăpînește”.
Al treilea trend ne duce într-o altă lume. E vorba de „India și China în afara timpului” redescoperite de vestici mai ales, din punctul de vedere al evadării din cotidian și al spiritualității orientale.
A patra tendință face referiri la „Timpul de lucru și timpul liber” sub impactul pe care-l produce asupra
spațiului privat al fiecărei persoane nivelul de dezvoltare a tehnologiei comunicațiilor, iar cea de-a cincea tendință, al cincilea trend care reprezintă un punct de mare interes îl constituie „Dezastrele naturale” – de la uraganul Katrina la valurile ucigașe din Indonezia – cu un puternic impact în conștiința colectivă, mass-media realizînd transmisii care, prin dramatismul lor, au întrecut chiar și celebre filme de la Hoolywood. „Problema islamică” – ce a căpătat o notorietate mondială în special datorită terorismului practicat de islamiștii fanatici și soldat cu mari tragedii umane care au constituit subiecte de prima pagină în toată lumea – este cel de-al șaptelea trend. A opta și a noua tendință se referă la fenomenul infidelității consumatorului în relația cu mărcile și la aspectul mobilității personale ca atribut al modernității, în timp ce a zecea și ultimă tendință are în vedere „Temeri crescînd privind sănătatea globală”, accentuînd îngrijorarea în continuă creștere, la nivel mondial, pentru acest an privind izbucnirea unei epidemii globale ca efect al mobilității specifice epocii în care o parcurgem și care contribuie la creșterea riscului de răspîndire a unor grave maladii.
Pe lîngă toate astea, stăm și ne întrebăm: ce definiție falsă se va mai inventa despre viața adevărată și cum va fi prezentată ea? tendințe în comportamentul consumatorilor. Prima tendință despre care se vorbește, respec

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!