Punctul pe „i”

Administrator

Fronda Frunda

*… un nou front pentru fruntașii politici

România este stat național (etnic), stat-națiune (în sens etnic) sau națiune civică (în sens de solidaritate civică a locuitorilor)? Constituția țării noastre consacră principiul că România este «patria comună a tuturor cetățenilor săi». UDMR face parte din clasa politică fără a fi partid politic. Pe cînd intrarea în campania electorală a tuturor ONG-urilor din România? Autonomia teritorială pe criterii etnice face parte din platforma politica a UDMR. Europarlamentarii recunosc doar două tipuri de state: națiunea civică (cetățenii statului român) și națiunea culturală (toți cei care se simt români, oriunde s-ar afla pe planetă). Iată de ce cred că senatorul Gyorgy Frunda a făcut deservicii maghiarilor pe care pretinde că îi reprezintă (ca senator de Mureș).

Dincolo de orice preconcepție sau de parti-pris-uri motivate economico-financiar sau ideologico-politic percepția a ceea ce s-a întîmplat la Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei este mai puțin decît se vorbește la talk show-urile televizate și mai mult decît vor unii naționaliști români și maghiari să o recunoască. Faptele care au generat acest ciudat amestec de atitudini, emoții și chiar amenințări sînt următoarele: Consiliul Europei (CE) a adoptat, recent, Legea statutului minorităților în varinta dorită și promovată de UDMR. Adunarea Parlamentară (AP) a CE a adoptat Recomandarea 1735 prin care se dă cîștig de cauză sintagmelor de națiune civică și națiune culturală (cu deducția posibilă de autonomie culturală), ignorînd și chiar dezavuînd conceptul de „stat națiune” (cu varianta sa românească adjectivată „stat național”). Concret, Recomandarea 1735 „invită statele membre să promoveze în legislația lor recunoașterea drepturilor culturale ale minorităților pe baza Recomandării 43/1998 asupra autonomiei teritoriale și minorităților naționale, ca și a Recomandării 70/1999 asupra legislației locale a Congresului Autorităților Locale și Regionale”.

Dacă privim lucrurile prin prisma europeană, Recomandarea 1735 este un progres, desigur cu condiția de a nu crede că Recomandarea cu pricina se adresează cu prioritate și cu unică direcție României. Nici vorbă! Belgienii și spaniolii sînt mult mai vizați. Dar ținta este integrarea (culturală) a tuturor europenilor, caz în care ideea națională și etnică este o frînă serioasă. Mai mult decît atît, cei vizați de Recomandarea 1735 de a se renunța la criterii etno-naționale sînt maghiarii înșiși, care nu au nici un temei juridic de a vorbi de autonomie teritorială pe criterii etnice. Confuzia deliberată între conceptul de cultură și cel de etnie le permite celor din UDMR să joace cartea desuetă a naționalismului etnic, carte dezavuată clar la Strasbourg. În lipsa unei susțineri europene a ideii de „maghiarism”, de puritate etnică, unii reprezentanți ai UDMR încearcă să joace (strîmb) cartea nerespectării drepturilor omului în România clamînd că cei aproape 6 000 de ceangăi ar trebui rapid educați în spirit și în limba maghiare. Cam la atît s-ar reduce focul de paie aprins în jurul „trădătorului maghiar” Frunda (de fapt, un slovac evreu, vorbitor de maghiară și cu cetățenie română). România, ca stat european adevărat, nu are de ce să se emoționeze de valurile create de politicienii aflați în perpetua și nesățioasa căutare de voturi… Nu întîmplător, dialogul aprins și inflamat se duce îndeosebi de către cei care au încă „românismul” și „maghiarismul” în sînge. Or, Uniunea Europeană vrea să ignore etnicul și să promoveze diversitatea culturală a tuturor viitorilor cetățeni ai viitorului stat european. (Catinca PIPER)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.