încă un simbol al culturii moldovenești, la un pas de dispariție
La ieșirea din Buhuși, pe șoseaua ce duce spre Piatra Neamț, dacă te uiți pe partea dreaptă, zărești ruinele unei case vechi, din care se văd o mulțime de copaci și bălării. Dacă cunoști puțin arhitectură, te poți gîndi, văzînd intrarea semicirculară, imensă, boltită cu cărămidă, că acolo a fost altceva decît o simplă casă. Și nu vei greși, deoarece a fost cîndva un han. Și nu unul oarecare. „La Buhuși, hanul de la Gura Orbicului, din secolul XVIII, este unul dintre cele mai bine păstrate hanuri moldovenești de tip rateș, scria Vasile Drăguț în «Dicționarul enciclopedic de artă medievală românească», editat în anul 1976. Adică era construit special. Oamenii puteau băga și căruțele înăuntru. în 1989, cînd am fost acolo, hanul era în picioare, avea acoperișul bun. Dar acum, nu mai este nimic. Și e păcat că se distruge un asemenea monument”, ne-a explicat profesorul Aurel Stanciu de la Liceul de Artă „George Apostu”.
Oamenii din zonă cunosc situația acestor ruine, ce au reprezentat altădată unul din cele mai frumoase hanuri moldovenești. „Prin 1965, cînd m-am mutat eu aici, în han funcționa o moară. N-a durat mult și s-a desființat. A fost vîndută la fier vechi după cîțiva ani. Apoi au locuit cîteva familii, dar după 1990 nu cred că a mai locuit cineva. Nici nu se mai știe cine e proprietarul. Cică ar fi mai mulți. Oricum, acum e un adevărat pericol să te bagi pe acolo. Sînt cîini, șobolani și tot felul de orătănii. Așa, au mai venit mașini de la București, care au fotografiat locul, l-au filmat, și au plecat”, ne-a declarat Petru Irimia, unul din oamenii care în apropierea fostului han.
Că acolo a fost o moară ne-a confirmat și Eugen Șendrea, expert în patrimoniu, care lucra în domeniu în urmă cu 20 de ani. „în 1975 fusese o moară a primăriei orașului, iar într-o parte a casei locuia familia Aniței. Pe atunci, cei de la Cultură aveau intenția de a face acolo tot un han. S-au făcut demersuri, s-au făcut sesizări, dar nu s-a reușit nimic”, ne-a spus Eugen Șendrea.
Tot de la oameni am aflat că o bucată de pămînt, situată la cîțiva metri de han, a fost cumpărată de o persoană, Vasile Cozma, ce locuiește la cîteva sute de metri depărtare de han. „Pămîntul de la stradă nu a avut același proprietar. Și nu am avut probleme. Dar am vrut să cumpăr și hanul, să îl restaurez. Nu m-am înțeles cu proprietarii. Sînt vreo patru la număr, doi la Buhuși, unul la Azuga și altul la Reșița. Am vorbit cu ei. Cînd i-am contactat, nu ieșiseră actele pe pămînt. Apoi, unul dintre ei a avut un deces în familie și iarăși s-a amînat treaba. Acum aștept să se mai îmbunătățească vremea și am să-i mai caut”, ne-a declarat Vasile Cozma.
Acesta nu a fost însă singurul care a intenționat să cumpere hanul pentru a-l reda circuitului turistic și istoric. „Primăria a vrut să cumpere hanul, în urmă cu vreo opt ani, pentru a-l reface. Am înțeles că proprietarii au cerut vreo cîteva miliarde pe el. O sumă enormă pe care autoritatea locală nu avea de unde să o achite”, ne-a informat Vasile Zaharia, viceprimarul de Buhuși.
Culmea este că Ministerul Culturii intenționa să înceapă restaurarea acestuia încă de acum opt ani. Aceasta, dacă primăria ar fi reușit să-l recupereze. Ceea ce nu s-a întîmplat. „Ministerul voia în anul 1997 să înceapă restaurarea. Proprietarul cerea însă vreo 10.000 de dolari pe el. Cum nu a existat posibilitatea de a fi cumpărat, proprietarii l-au lăsat în paragină. Pur și simplu, moștenitorii nu sînt interesați. E singurul han din județ. Are o istorie, o tradiție. La un moment dat voiau să-l scoată din lista monumentelor de patrimoniu. Ar putea face acest lucru, dar cei care hotărăsc sînt membrii unei comisii speciale de la București. E păcat, mai ales că proiectul de restaurare este gata. Dacă s-ar vrea, s-ar putea face. Pur și simplu, e nevoie de un investitor cu bani”, ne-a declarat Mariana Moldoveanu, de la Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Bacău.
Aflat la un pas de dispariție, hanul de la Gura Orbicului continuă să poarte cu sine o serie de legende, pe care tinerii din zonă le știu și astăzi de la bătrîni. „Hanul a fost renovat în timpul lui Cuza. Pe sub han se afla un tunel, boltit cu cărămidă, care urca pînă sus, în coama dealului. De acolo se vedea toată valea Bistriței. Acum s-a prăbușit și nu se mai poate urca. Dar și sus, au rămas niște ruine de cărămidă”, ne-a povestit un tînăr din zonă. (Constantin GHERASIM)
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.