Lucrătorii din Salina „Tîrgu Ocna” se opun privatizării minei

Mai-marii județului, indiferent de culoarea lor politică, fac lobby pentru ca societatea Salina din Tîrgu Ocna să nu fie scoasă la vînzare. Cel care a tras acum semnalul de alarmă a fost Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean Bacău. „Trebuie să luăm atitudine pentru ca Salina să nu fie vîndută. Este un obiectiv strategic național deosebit de important pentru zonele Tîrgu Ocna și Slănic Moldova. în jurul acestuia se dezvoltă întreaga activitate economică din zonă, dar și turistică”, a declarat președintele CJ Bacău, în cadrul Comisiei Consultative cu primarii din județ. Prefectul Gabriel Berca a promis și el că va face tot ce îi stă în putință pentru ca acest obiectiv să nu fie înstrăinat. Grija mai-marilor județului pentru Salina Tîrgu Ocna este cauzată în principal de sanatoriul din mină, care ar fi vîndut și el. îngrijorați de soarta Salinei sînt și parlamentarii pesediști băcăuani, iar deputatul Gabriel Vlase a spus că va face o interpelare către Guvern pe acestă temă.

Problema privatizării Societății Naționale a Sării – Salrom, din care face parte și exploatarea din Tîrgu Ocna, s-a pus de mulți ani. Nici unul dintre guvernele de pînă acum nu a reușit însă acest proces, iar privatizarea unei bogății atît de importante pe care o are România a pierdut deja cîteva trenuri. între timp, piața sării din România s-a îngustat, mai ales prin concurența pe care ucrainenii o fac chiar la noi, deși sarea din Ucraina – spun specialiștii de la Tîrgu Ocna – nu este atît de bună calitativ precum cea românească. Față de 1989, piața sării s-a redus la jumătate. Extragem, totuși, 2,5 milioane de tone de sare pe an, din care 800.000 de tone sare gemă, 1,6 milioane de tone sare în soluție (saramură) și 100.000 de tone sare recristalizată. Numai de la Tîrgu Ocna, conform datelor raportate de Direcția Județeană de Statistică Bacău, în anul 2005 au fost extrase aproape 231.000 de tone de sare, iar producția a crescut în ultimele trei luni ale anului trecut, în condițiile în care întreaga producție extractivă a județului Bacău a ajuns, în 2005, la numai 83,1% din cea a anului 2004.

Promisiuni de lobby s-au mai făcut

Privatizarea Salrom a stîrnit interesul multor investitori, deși investițiile în noi zăcăminte de sare sînt destul de scumpe. La Tîrgu Ocna, actualul zăcămînt în exploatare, „Fețele tîrgului”, se va epuiza în 15 – 20 de ani. Un nou zăcămînt, de alături, se află la o adîncime mult mai mare și presupune invstiții mari. Salrom are șapte exploatări în funcțiune și 2.500 de angajați, dintre care circa 300 numai la Tîrgu Ocna. Temători față de soarta locurilor de muncă, unii lideri de sindicat au reclamat și anul trecut intențiile de privatizare ale conducerii Salrom și au cerut sprijinul prefectului Gabriel Berca. Sindicaliștii reclamau inclusiv unele nereguli economice, în special la exportul de sare. „Voi prezenta aspectele precizate în sesizarea înaintată de sindicalișii de la Salină ministerului de restort, pentru a se demara cercetările în acest caz”, promitea prefectul Berca atunci. Dar pînă acum nu s-a ajuns la nici un rezultat. „Am ajuns la prefectul județului – spuneau sindicaliștii, anul trecut (la Salina există două sindicate) – pentru a solicita efectiv un sprijin, pentru ca lucrurile în această industrie să nu o ia la vale. Am ajuns acolo pentru că în altă parte am văzut că nu se poate, inclusiv la federația sindicală din care facem parte sau chiar la Societatea Națională a Sării. Noi credem că privatizarea se dorește să se facă într-o anume direcție, supusă unor interese particulare, care numai de interesele de grup sau naționale nu țin”.

Strategiile privatizării au rămas pe hîrtie

Guvernul Tăriceanu a lansat o „Strategie de accelerare a privatizării și atragere de investiții pentru agenții economici din portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului pentru anul 2005” în martie anul trecut. în acest spirit, Guvernul trebuia să stabilească o strategie separată pentru privatizarea Salrom, pentru atragerea de investiții, restructurare și privatizare, „strategie în măsură să transforme societatea într-o structură eficientă, constituită și susținută exclusiv pe cerințele pieței”. Pentru exploatările de sare lichidă care funcționează într-un sistem de captivitate față de beneficiarii industriali, cum este și cazul societății Salina Tîrgu Ocna, trebuiau avute în vedere strategii adecvate care să asigure viabilitatea structurilor de producție. Strategia a rămas și ea doar o promisiune. De la nivelul conducerii societății Salina, perspectiva se vede altfel. „Avem informații că se vorbește de privatizare – ne-a declarat directorul sucursalei Tîrgu Ocna, Petrișor Chelaru. Nu putem spune decît că sîntem curtați, atît noi, cît și celelate saline. Atît timp cît sînt firme sau investitori interesați, ne bucură. Asta înseamnă că existăm și sîntem buni. Politica privatizării nu o facem, însă, noi, la nivelul sucursalelor, se face la nivel guvernamental, de minister, la nivelul conducerii Salrom. Noi ne vom conforma strategiei. Nu știm care sînt pașii, este o problemă de perspectivă, a cărei evoluție nu o cunoaștem”. (Petru DONE, Claudiu TĂNĂSESCU)t însă acest proces, iar privatizarea unei bogății atît de importante pe care o ar

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!