Refugiații au aniversat 88 de ani de la Unirea cu Basarabia

Administrator

Asociația băcăuană a Refugiaților din Basarabia, Bucovina de Nord
și Ținutul Herței (ARBBH) a aniversat, ieri, la Casa de Cultură, împlinirea a 88 de ani de la Unirea Basarabiei cu Vechiul Regat, un eveniment ce dădea tonul Marii Uniri din 1918. Au fost prezenți mai multe zeci de membri ai organizației, majoritatea în vîrstă, Ilie Bratu, președintele Mișcării Unioniste (MU) din Republica Moldova, precum și profesorul doctor în istorie Ioan Mitrea. Deși invitați, reprezentanții autorităților locale ori partidelor politice au ales să nu participe.
Manifestarea a fost deschisă la ora 14 de difuzarea unor fragmente video de la întîlnirea din 27 martie 2005, urmată de un discurs ținut de profesorul Mitrea privind Unirea văzută din perspectiva trecutului și prezentului dar și a unor tendințe viitoare. în continuare, Ilie Bratu, liderul MU, a adus în discuție problema basarabeană, vizată în mod direct de formațiunea sa. „Sîntem deschiși tuturor cetățenilor moldoveni aflați în republică sau în vechiul regat ce conștientizează necesitatea revenirii teritoriilor de la est de Prut la trupul Țării-Mamă România și a integrării lor în acest fel în structurile europene și euro-atlantice, și care doresc să contribuie personal la realizarea acestui deziderat”, a declarat el, prezentînd apoi situația critică a Republicii Moldova: produsul intern brut e la ora actuală abia 40 la sută din cel înregistrat în 1990, nivelul real de trai a scăzut de 10 ori, majoritatea întreprinderilor au dat faliment și și-au încetat activitatea, în jur de un milion de oameni, rămași fără serviciu, au plecat în străinătate pentru a lucra acolo, natalitatea a scăzut în mod dramatic, datoriile publice ale statului au ajuns la 1,5 miliarde dolari, „chiar existența românilor în aceste teritorii este pusă într-un mare pericol”. Mai mult, „în urma agresiunii ruse, în 1992 a fost ocupată zona estică a republicii, unde a fost instituit un regim-marionetă și unde românii sînt victimele unui veritabil etnocid”, a precizat Bratu, criticînd dur decizia lui Ion Iliescu de a fi optat, acum peste zece ani, pentru independența Republicii Moldova în defavoarea Unirii cu România. „în aceste condiții, a fost necesară apariția Mișcării Unioniste și a ideii integrării Basarabiei în lumea civilizată prin Unirea cu România. Pentru stabilitatea și pacea în Europa este firească revenirea la frontierele românești de dinainte de 1940, punîndu-se astfel capăt unei mari nedreptăți istorice făcute poporului de pe ambele maluri ale Prutului”, a mai spus oaspetele basarabean.
în a doua parte a evenimentului, președintele ARBBH Bacău a ținut un discurs privind scrisorile adresate de asociația sa Președintelui Traian Băsescu și Primului Ministru al României, în care sînt vizate chestiuni precum Pactul Ribbentrop-Molotov și tezaurul românesc, revizuirea tratatului cu Ucraina, unul dintre angajamentele electorale ale Alianței PNL-PD, problema transnistreană sau antiromânismul agresiv practicat în Ucraina și Republica Moldova. Reprezentantul refugiaților băcăuani a lansat și chemarea la Congresul Refugiaților, ce ar urma să se desfășoare în luna iunie sub patronajul Primăriei și Consiliului Local Bacău. (Alin LEANCĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.