Lecturile băcăuanilor

„Pentru cei ce știu ceti…”

n prima bibliotecă publică din Moldova a fost înființată la Bacău, în urmă cu 360 de ani

… Ziua de 5 noiembrie 1644 a fost una rece și ploioasă, prevestind apropierea iernii. în Bacău sosește noul episcop catolic Marcus Bandinus, trimis de Papa de la Roma ca unul dintre misionarii cei mai iscusiți recomandat pentru Țările Române și ca unul care pe lîngă limbile italiană, slavonă, latină, știa și românește. Acesta
aruncă o privire asupra „reședinței” și constată că sînt „două biserici catolice, una din piatră dedicată Sfintei Fecioare, chinoviu al fraților minoriți de observantio, unde este acum reședința antistelor Moldovei, odinioară de o construcție amplă și frumoasă, acum însă o ruină mizerabilă și de necrezut”. în schimb, biserici „românești” erau trei: „două din piatră construite artistic” și „o mănăstire de călugări vasilieni”. Nu stă mult, plecînd spre Iași pentru a fi confirmat de către domnitorul Vasile Lupu. Se va adresa „în limba latină, căci nu știa românește îndeajuns”. Dar scrisorile Papei vor sosi abia peste nouă luni, fiind „așezat cu toate drepturile sale în episcopia din Bacău”. Pe atunci, reședința sa era chiar în mijlocul tîrgului Bacăului, „pentru că Tîrgul Bacăului n-a fost unde este, ci a fost târgul mai sus, la gura Nigelului și l-a mîncat Bistrița”. „Așezat cu toate drepturile sale în episcopia din Bacău, a început să se intereseze de reședința sa ruinată, fără acoperiș și ferestre, fără mobile și paturi”. Mai mult, „neavînd bani, s-a apucat singur să pună pomi, cu sudori de sînge” și „astfel poporul și-a dat seama că Bandini nu este dintre vagabonzi”. „Casa episcopală se afla în partea nordică a orașului, pe aproape de ea – scria chiar Bandini – curge de la miază-noapte și către răsărit rîul vecin Bistrița, care face o cotitură; apoi udată de un pîrîu adînc, ce curge de la apus spre miază-zi”, existență confirmată de săpăturile arheologice efectuate de Alexandru Artimon.
Dar, în afară că era gospodar, Bandinus s-a dovedit a fi și un bun scriitor. Ca urmare „a vizitei întreprinsă de Bandini în anul 1646 la toate localitățile și bisericile existente pe atunci în episcopatul său de Bacău, adică în toată Moldova”, face un raport către Roma, intitulat „Vizitațiune generală a tuturor bisericilor de rit romano-catolic din provincia Moldovei”, de 198 pagini, în care descrie 40 de localități în care se găseau catolici și „ne dă numele și prenumele celor 1.122 de familii de catolici vizitate de el în 1646 în Moldova”. Acest raport este cunoscut sub numele „Codex Bandinus”, fiind publicat de V. A. Urechia în 1895.
Ceva mai târziu, în 1926, A. Veress va aduna cele 33 de scrisori, scrise „în cursul celor cinci ani și jumătate, cît a trăit Bandini la Bacău” și le va publica sub titlul „Scrisorile misionarului Bandini din Moldova, 1644 – 1650”.
Citînd „Codex Bandinus”, Grigore Tăbăcaru scria: „Raportul lui Bandini este o descriere amănunțită de localități moldovenești, obiceiuri și împrejurimi redate într-un stil literar, încît se poate considera ca operă literară”, arătînd că „această lucrare este o urmare a călătoriei întreprinse de el din sat în sat, interesîndu-se de obiceiurile și de ocupațiile locuitorilor… Raportul se poate utiliza din punct de vedere geografic și etnografic…”.
Dar Bandini descoperă „biblioteca Episcopiei”. O adevărată comoară alcătuită din zeci de cărți poloneze, maghiare sau latinești. „Suflet nobil, Bandini le pune la dispoziția cititorilor, inaugurând astfel la Bacău prima bibliotecă publică din Moldova”. Avem vreo confirmare? Desigur. Cel ce o face este însuși domnitorul Vasile Lupu. O însemnare „a acestuia pe un volum dintr-o lucrare dăruită Academiei ieșene atestă existența ei” (Nicos Gaidagis, „Catalogul cărților grecești de la Biblioteca centrală Universitară «Mihai Eminescu» din Iași, sec. XVI-XVIII)”.
Acum exact 360 de ani în „Casa episcopală” din Bacău (azi, strada Traian) se deschidea „celor ce știu citi” prima bibliotecă publică din Țara Moldovei! (Eugen ȘENDREA)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!