Cu gîtul întins după investitori

Județul nostru se afundă din ce în ce mai mult într-un con de umbră. Activitatea economică este precară, iar investitorii cu potențial nu consideră oferta noastră atractivă. Fără drumuri practicabile, fără un aeroport la standarde ridicate, fără alte servicii și fără nici un fel de facilități, aceștia își îndreaptă privirile spre alte zone din țară. Dacă în orașe se mai rătăcește cîte un patron străin care vrea să investească în ceva, la țară este jale. Comunele nu au nimic de oferit, terenuri libere nu mai sînt, iar facilitățile financiare sau administrative nu sînt tentante. Șefii județului s-au trezit în al doisprezecelea ceas și încearcă să întocmească pachete administrative cu oferte pentru oamenii de afaceri cu resurse finaciare consistente. Primarii spun însă că nu au ce să le ofere în afară de o cafea și de forța de muncă, în cele mai multe cazuri necalificată. Situația este similară pe întreaga zonă a Moldovei, săracă și lipsită de perspective. Unul dintre cei avizați, șeful Agenției Regionale de Dezvoltare Nord Est, spune că băcăuanii, la fel ca și ceilalți vecini ai noștri, nu știu și nici nu pot să facă mai mult fără o strategie specifică zonei puternic susținută de oficialitățile centrale. Situația este crunt redată de stastistici: nivelul de atractivitate al Moldovei pentru investitorii străini este de 3,4% din cele existente în România, adică pe penultimul loc dintre regiuni.

Șefii de la Consiliul Județean (CJ), Prefectură, Primăria Bacău, instituții prin care se derulează programe externe sau interne de finanțare, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură au ajuns la un numitor comun, acela că fără un aeroport cu statut internațional și dotări pe măsură, dar și fără drumuri bune în județ, nu se poate atrage nici un investitor. „Fără acestea, pînă în 2008 nu putem vorbi de dezvoltarea județului. La fel, ne trebuie și o infrastructură adecvată și trebuie să luptăm să atragem investițiile publice de interes național”, ne-a declarat Dragoș Benea, președintele CJ Bacău. Acesta mai spune că este un lucru cert că județul Iași s-a mișcat foarte bine în ultima perioadă. Președintele CJ Bacău aruncă responsabilitatea și în curtea palramentarilor de Bacău, indiferent de culoarea lor politică. „Nu știu exact dacă Iașiul este înaintea noastră, dar în perioada aceasta lucrurile merg mai bine la ei decît la noi. Este posibil ca grupul lor parlamentar de la putere să aibă o aderență mai mare la actuala guvernare. Primăria Iași a avut curajul să investească în parteneriate public-privat și efectul s-a văzut imediat”, a precizat Dragoș Benea.
De altfel, și Viorel Hrebenciuc, liderul pesediștilor băcăuani, a criticat puterea actuală din Bacău, pe care a considerat-o lipsită de inițiativă și de orice program economic coerent. „âi voi provoca la o discuție pe acestă temă, pentru că pînă acum i-am lăsat să văd care le sînt intențiile, dar a trecut ceva timp și nu văd nimic”, a declarat deputatul Hrebenciuc.

Nebuloasa investițiilor străine

Este știut că, în ultimii ani, județul nostru a fost ocolit de marile investiții. Cu toate acestea, agenți economici puternici din străinătate au venit și pe la noi cu ceva proiecte. Chiar dacă pot fi numărați pe degete, ei există. Din păcate, o evidență exactă a volumului afacerilor acestora are doar Banca Națională a României (BNR), cea care analizează situația la nivel de regiuni. De altfel, aflarea unor date concrete despre volumul investițiilor străine este aproape imposibilă, deoarece de la Camera de Comerț ești trimis la Registrul Comerțului, de aici la Satistică, și tot așa. în final, tot Statistica ne-a lămurit, parțial, dilema. „Investițiile directe străine sînt analizate și centralizate de BNR. în calcule intră numai investitorii care au activitate în primul an în țara noastră, după care nu mai intră în această categorie. în plus, tot străine sînt considerate și investițiile cu capital mixt, dar în calcul se ia numai capitalul de proveniență străină”, ne-a explicat Eugenia Harja, directorul Direcției de Statistică.

HIT, o investiție majoră, dar autohtonă

Șefii județului au făcut, totuși, ceva concret ca să atragă investitorii: parcul industrial HIT, din comuna Hemeiuș. Acesta este cea mai mare investiție autohtonă, care se ridică la aproape 7,3 milioane de euro și prin care mai-marii județului speră să atragă o mulțime de investitori. „Este o investiție revoluționară pentru mentalitatea băcăuanilor și pentru viitorul industrial al acestei zone. Urmărim prin dezvoltarea HIT o schimbare de mentalitate, creșterea gradului de educație în domeniul IT&C, o reorientare a profilului industrial al județului Bacău, spre o zonă mult mai eficientă economic, social și ecologic”, a declarat Dragoș Benea, președintele CJ Bacău. Cîteva dintre obiectivele HIT au fost enunțate chiar de către directorul parcului, Adrian Iordache. „Urmărim diminuarea migrării specialiștilor din regiune, prin crearea de locuri de muncă atractive profesional și financiar. Acestea sînt primele avantaje ale unei asemenea investiții. Avem un buget anual de trei – patru miliarde de lei. Nu putem face calcule foarte exacte, dar la prima vedere am socotit că putem ajunge cu bugetul la o cifră de chiar patru ori mai mare, ceea ce pentru noi e formidabil”, a spus directorul HIT. Deocamdată, este prematur să se vorbească de mari investitori la HIT, pentru că parcul abia s-a inaugurat în noiembrie, anul trecut. Cu toate acestea, s-a dat o marjă de un an ca spațiile să fie ocupate de oamenii de afaceri din domeniul IT.

Municipiul Bacău nu mai are terenuri

Majoritatea dintre investitori s-au arătat însă interesați de municipiul Bacău. Numai în infrastructură se vor investi 200 de milioane de euro, bani de la Uniunea Europeană, Guvern și Consiliul Local, infrastructură fără de care nu se pot atrage investitorii. Tot în Bacău mai sînt investiți o sută de milioane de euro, prin deschiderea a cinci centre comerciale mari, aparținînd unor firme celebre europene: Billa, Kaufland, Sell Gross, Plus și Mall. Acestea vor crea peste 3.000 de locuri de muncă, iar unele proiecte se află deja în derulare. „Sîntem în tratative cu două societăți mari de producție din Statele Unite și din Elveția, care vor să investească în hale de producție în domeniul energetic și al materialelor de construcții. Valoarea investiției s-ar situa între 15 și 25 de milioane de euro și s-ar crea peste o mie de locuri de muncă. Acestora li se adaugă însă și investiții mici”, ne-a declarat primarul Romeo Stavarache. Marea problemă a municipiului Bacău rămîne însă lipsa terenurilor mari, de care au nevoie oamenii de afaceri pentru a fi convinși să investească.

Oferta județului, scoasă la pachete promoționale

Mai-marii județului s-au decis să caute soluții pentru promovarea județului nostru. Cel care a preluat frîiele și încearcă să îi unească pe toți care au atribuții în acest sens este subprefectul Neculai Olaru. Toți au lăsat la o parte neînțelegerile politice și au ajuns la concluzia că trebuie să miște ceva pentru județ, mai ales că pe zi ce trece Iașiul face pași tot mai mari în fața noastră. Subprefectul Neculai Olaru și-a propus să pună la punct pachete administrative pentru atragerea potențialilor investitori. El se întîlnește de ceva vreme cu toate instituțiile cu surse de finanțare, cu primari de localități și încearcă să întocmească o ofertă unitară a ceea ce poate atrage un investitor. „Este o muncă uriașă, dar fără aceste pachete administrative, în care investitorul să poată găsi informații legate de legislație, de facilitățile oferite de adiministrația locală, de infrastructură, de forța de muncă, nu se poate capta atenția omului de afaceri. Apoi, va trebui să stabilim și un mod de promovare, care să aibă impact asupa investitorilor”, ne-a declarat subprefectul Neculai Olaru. El mai spune că vrea să vorbească cu fiecare primar în parte, mai întîi cu cei de la orașe, și apoi cu cei din mediul rural, să vadă exact dacă există terenuri disponibile sau dacă se pot facilita o serie de scutiri de la taxe, impozite pentru cei care investesc în localitatea respectivă sau anumite facilități la concesionarea unor terenuri. Totul, bineînțeles, va trebui să se încadreze în prevederile legale.

„Le dăm tot ce se poate legal”

Cam acesta a fost răspunsul tuturor primarilor, dar nimeni nu are ceva concret, care să-l evidențieze în fața unui potențial investitor. Realitatea este cu atît mai crudă, cu cît întrebarea noastră privea o posibilă concurență între trei comune învecinate, în care investitorul ar fi ales să rămînă în funcție de facilitățile oferite de fiecare dintre reprezentanții comunităților locale. „Eh…, să vină ei, că găsim noi cu ce să-i atragem”, cam la asta se rezumă politica primarilor din județ. Primarul orașului Comănești s-a arătat un pic mai generos și a spus că-i va servi și cu o cafea. „Pînă acum cîtva timp am avut statut de zonă defavorizată, dar acum, nici cu asta nu ne mai putem lăuda. Las’, că nici așa nu au dat năvală investitorii străini, dar acum… Văd eu, în funcție de valoarea investiției negociez cu ei tot ce se poate negocia din punct de vedere legal”, ne-a asigurat Viorel Miron, primarul orașului Comănești. Asta, în condițiile în care Miron este unul dintre primarii care se poate lăuda cu cîțiva străini care au poposit să-și desfășoare afacerile pe raza orașului lui. în schimb, la Asău, una dintre cele mai frumoase zone din județ pînă înainte de inundații, situația este dramatică. „Nu avem nici un investitor străin. Ce să le oferim? Teren nu avem de unde, îi putem ajuta cu logistica și cu aprobările. Și să știți că noi sîntem interesați, pentru că mai zilele trecute a venit la noi cineva din Franța, un expert pe proiecte pentru fonduri europene pentru localitățile de pe Valea Trotușului, la care ne vom înscrie și noi”, ne-a spus primarul Ștefan Potoroacă. „Păi, nu avem investitori, dar să zicem că i-aș fermeca eu, cum credeți că va îndrăzni vreunul să se aventureze aici la noi, pentru că nu avem drum. Vă rog să rețineți, nu-i vorba de stradă asfaltată, ci de drum, aproape că nu se mai știe pe unde a fost cursul lui. Este dezastru. Altfel, le-aș putea oferi imobilele în care să-și desfășoare activitatea, le-aș trece peste tot ce însemană birocrație, m-aș da peste cap să-i priponesc aici”, ne-a spus Ioan Zăbrăuțanu, primarul din Huruiești. Cam tot aceeași problemă a infrastructurii a abordat-o și secretarul primăriei Livezi, care ne-a relatat că, acum două săptămîni, trei sate au rămas fără legătură cu centrul comunei după ce apele au luat și restul de pod iertat de inundațiile de anul trecut. „Avem forță de muncă ieftină, în rest…”, ne-a spus Eusebiu Neica.

Codași la atragerea fondurilor europene

Cel mai îndreptățit să ofere o imagine de ansamblu a modului în care știu autoritățile locale să-și facă propagandă este Constantin Apostol, șeful Agenției de Dezvoltare Regională Nord Est (ADRNE). El susține că toate județele din Moldova sînt foarte slab pregătite în această privință și că oricum nu ar avea șanse de reușită fără ajutorul autorităților centrale. „Este vorba despre infrastructură și despre resursele materiale care nu sînt la îndemîna primarilor. S-a tot privatizat pînă acum, dar ați văzut vreo societate căreia să-i fi fost anulat contractul de privatizare pentru că nu și-a îndeplinit clauzele contractuale? Ele rămîn și provoacă doar găuri financiare, alimentează șomajul și poluează mediul, iar spațiile lor se dărîmă pentru că nu au interes să investească. Iar primarii ce pot face? Nivelul taxelor, care este foarte ridicat, nu poate fi coborît pentru că ar trebui să compenseze banii aceștia din altă parte. De unde? Au nevoie de strategii și planificări pe toată zona. Dar nu doar pe hîrtie, ci de-adevăratelea”, ne-a spus Apostol. El a făcut o radiografie extrem de dură a primarilor și a arătat că dincolo de lipsa fondurilor pentru infrastructură se află și o lipsă mai acută a culturii manageriale a acestora. „Nu există disponibilitate nici din partea autorităților, nici din zona privată pentru parteneriate sau pentru a lucra asociativ. Pe partea de absorbție a fondurilor europene este jale. în prezent, gradul de absorbție a fondurilor de preaderare este ceva mai mare doar la fondurile Phare, în procent de 75-80%. Dar la Sapard este la jumătate față de ceea ce ne oferă europenii, iar la ISPA, adică programul care oferă finanațare pentru infrastructură, exact acolo unde îi doare cel mai tare pe primari, este dezastru. Am reușit să absorbim doar 30% din banii pe care îi oferă europenii”, ne-a mai spus Apostol. în ceea ce privește investițiile străine, moldovenii stau și mai prost. Adică sînt penultimii din țară dintre cele opt regiuni de dezvoltare din România, dar 3,4% dintre investitorii străini optînd pentru unul din județele din Moldova. (Mirela ROMANEȚ, Cladiu TĂNĂSESCU)i străini, dar acum… Văd eu, în funcție de valoarea investiției negociez

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!