Ședință cu final obișnuit

Aproximativ 70 de persoane, majoritatea personalități din lumea sportului băcăuan, și nu numai, s-au adunat marți după-amiază în sala mare a Prefecturii la tradiționala ședință de bilanț a activității sportive pe anul precedent, 2005 tura asta. âmbucurător este că, spre deosebire de anii trecuți, cînd se bătea apa în piuă cu nădejde, ședința din 28 martie 2006 a ținut mai puțin, numai două ore și un sfert. Meritul scurtării programului aparține și Claudiei Georgescu, reprezentant al Agenției Naționale pentru Sport și cu obiect de activitate sportul băcăuan, care a sugerat directorilor DSJ, SCM și CSM, apriori, să nu se lungească la citirea rapoartelor, ca pe vremea aia de care unii nu scapă și pe care alții o regretă.
Toți au fost bucuroși, fără a se exterioriza excesiv, atunci cînd s-a încheiat citirea cu voce a ultimului bilanț contabil. Cu bucurie și răbdare au primit sfîrșitul dărilor de seamă și autoritățile locale. Prefectul Gabriel Berca a fost prezent și activ la ședință. Primarul și președintele Consiliului județean au apelat la varianta mai ieftină, așa că și-au delegat subordonații, Constantin Scripăț (viceprimar), respectiv Angela Bogea (vicepreședinte CJ). Doina Melinte (director al DSJ Bacău), Claudiu Șerban (director al SCM Bacău) și Eugen Eftimiu (director al CSM Onești) au prezentat rezultatele sportivilor băcăuani în anul trecut.

Berca supărat. Auraș, mai mult

„N-a venit niciun ministru să se intereseze sau să stea de vorbă cu mine despre problemele cu care se confruntă sportul băcăuan. Sportul este un domeniu care a adus și aduce prestigiu țării, dar este trecut pe plan secund. în ultimii 15 ani, oameni de proastă calitate au pus mîna pe activele României. Nu are cum ca treaba să meargă bine și, în aceste condiții, nemulțumirile celor care pun suflet în sport sînt justificate. Eu am spus că ușa mea va rămîne deschisă pentru cei care fac performanță, dar nu pot ajuta peste posibilități”, a spus, printre altele, prefectul Berca.
Antrenorul emerit Relu Auraș a ținut morțiș să-și spună oful: „Felicit Oneștiul pentru baza sportivă pe care o are. Ar trebui să avem și noi, cei care stăm cu chirie și n-avem un sediu al nostru, darămite săli și spații de pregătire pentru fiecare dintre secții. N-avem locuri de cazare și de masă pentru sportivii noștri. în afară de sala de gimnastică, n-avem nici un spațiu al nostru. Boxul băcăuan este pe locul I în țară, peste Dinamo și Steaua, de patru ani, la juniori, tineret și seniori. Rezultatele au venit, nu doar la box, din nebunia unor antrenori îndrăgostiți de meseria lor. Nu știu cît va mai dura această stare de lucruri. Eu spun că nu mult. Cu toate sporurile și cu toate distincțiile nu putem avea un salariu mai mare de 8 sau 9 milioane de lei. Cei mai tineri renunță repede la meseria de antrenor cînd află cu cît sînt remunerați”.

Rămîne la fel

An de an, ședințele au același deznodămînt. Toată lumea este de acord că sportivii și antrenorii, cei de performanță, fac eforturi mari să ajungă în vîrf. Sport Club Municipal Bacău și Clubul Sportiv Municipal Onești nu-s de ici, de colo. Sutele de medalii stau mărturie. Se înmulțesc felicitările, în astfel de momente, dar nu se schimbă nimic. Rămîne gustul amar al unui timp pierdut, dar și optimismul celor care vor să-și facă treaba pînă la capăt. (Marius AMBROZIE)antrenorii, cei de performa

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!