Afacerea MĂTASEA

Lovitură de teatru la Palatul Administrativ! Prefectul Gabriel Berca și președintele Consiliului Județean, Dragoș Benea, sînt parteneri de afaceri, deși, fățiș, vor să pară dușmani de moarte. „Ziarul de Bacău” a descoperit că Benea și Berca sînt administratori și acționari la societatea SC „Be-Be-Mat” SRL, cu sediul în comuna Traian, județul Bacău. „Firma a fost înființată în anul 2005, în luna aprilie, și are un capital social de două milioane de lei”, ne-a confirmat Gheorghiță Patrichi, directorul Oficiului Registrului Comerțului Bacău. Activitatea efectivă a firmei a demarat la doar cîteva săptămîni după înregistrarea acesteia. Și nu oricum, ci pe picior mare.
Prefectul Berca și președintele Consiliului Județean, Dragoș Benea, s-au „aruncat”, la ce altceva?, decît la finanțări europene. Cei doi au accesat suspect de repede un împrumut nerambursabil, în valoare de 1,2 milioane de euro. Proiectul a fost întocmit de specialiștii celor două instituții, prefectura și consiliul județean, care nu și-au putut refuza șefii și au muncit pe gratis. „âmi amintesc că, prin aprilie anul trecut, m-a chemat domnul prefect și m-a rugat să îl ajut cu un proiect de finanțare, pentru dotarea cu calculatoare a unor școli. M-am apucat de lucru și nu mai știu ce s-a întîmplat cu proiectul”, ne-a declarat un funcționar de la Biroul de Integrare Europeană din cadrul Prefecturii Bacău. „Echipa de lucru a fost formată pentru proiectul de calculatoare din specialiști ai prefecturii, dar și ai consiliului județean”, a confirmat și șeful Biroului de Implementare a Proiectelor cu Finanțare Europeană din Consiliul Județean Bacău.
Cu proiectul realizat gratis, Dragoș Benea și Gabriel Berca, uitînd de culoarea politică și disensiunile pe care le mimau, au mers la Agenția Regională de Dezvoltare Nord-Est (ADRNE) Piatra Neamț, pentru a obține finanțare. „Proiectul a fost eligibil, a trecut prin comisie și, dacă îmi amintesc eu bine, undeva, prin luna iulie, s-a obținut finanțarea”, ne-a declarat Constantin Apostol, președintele ADRNE. El a ridicat din umeri la întrebarea noastră dacă știe și ce s-a întîmplat ulterior cu banii și a susținut că specialiștii de la consiliul județean sînt cei care urmăresc cum se gestionează sumele împrumutate. Evident, nici un angajat al CJ Bacău nu a avut curaj sau interes să vadă ce au făcut Berca și Benea cu banii europeni.

De la calculatoare la viermii de mătase

Cum s-au văzut cu banii în cont, administratorii „Be-Be-Mat” SRL Traian au trecut la „implementarea proiectului”. Au cumpărat trei calculatoare second-hand, cu care au dotat școala din Prăjoiești, și alte patru, la fel de „performante”, pentru școala din Vermești. Calculatoarele, estimate de un specialist la maximum 40 de milioane de lei, figurează în facturile pe care Berca și Benea ni le-au fluturat sub nas, cu o valoare de 389,6 milioane de lei. Deloc întîmplător, poate, calculatoarele au fost cumpărate de la firma unui coleg de partid al lui Gabriel Berca, Valerian Vreme, din Onești. „Ce tot căutați nod în papură? Programul a fost abia la început, vom mai dota și alte școli. încă nu am primit toți banii, finanțarea este în derulare”, ne-a declarat Gabriel Berca.
în realitate, însă, lucrurile stau cu totul altfel. încă înainte de aprobarea finanțării, prefectul și președintele CJ au aranjat cu Gabriel Vlase, deputat de Bacău și coleg de PSD cu Benea, să cumpere un teren pe care parlamentarul îl deținea în comuna Traian. La prețul pieței, metrul pătrat de teren în Traian nu depășește 15 euro, în intravilan, în zone unde există toate utilitățile la poartă. Cu toate acestea, contractul de vînzare-cumpărare pe care l-am văzut demonstrează că terenul a fost supraevaluat. Gabriel Vlase a încasat de la „Be-Be-Mat” nu mai puțin de 237.600 de euro, pentru o suprafață de 1.980 de metri pătrați. Adică 120 de euro/metrul pătrat, o sumă considerată fabuloasă de expertul imobiliar Petrișor Dancu. „Cu asemenea sumă se cumpără teren în zona centrală a municipiului Bacău”, ne-a declarat Dancu. Ca o paranteză, să spunem că deputatul Vlase nu și-a înscris suma provenită din vînzare în declarația de avere. „Am uitat, dar, oricum, terenul nu era al meu, ci al tatălui meu”, s-a scuzat Vlase, al cărui nume apare, însă, pe contractul de vînzare-cumpărare. Supraevaluarea terenului nu a fost întîmplătoare nici ea: banii au ajuns la deputatul Vlase, care și-a reținut jumătate din sumă, iar restul i-a dat înapoi celor doi afaceriști din Palatul Administrativ. Și, tot neîntîmplător, tranzacția s-a încheiat chiar în ziua în care în conturile „Be-Be-Mat” a fost virată prima tranșă, de 300.000 de euro, pentru calculatoare.
Unul dintre salariații „Be-Be-Mat” ne-a povestit, însă, ce s-a întîmplat cu banii luați de prefectul Berca și președintele Benea. Cei doi au plătit pămîntul lui Gabriel Vlase, apoi au ridicat o hală și au construit rafturi, pe care le-au populat cu viermi de mătase. Crescătoria de viermi de mătase, dotată cu instalații de climatizare moderne, cu instalații de iluminare speciale, a fost făcută, de fapt, cu banii de calculatoare. Cei doi au mizat pe faptul că profitul obținut din crescătoria de viermi de mătase îi va ajuta să ducă la bun sfîrșit și proiectul pentru care au luat bani în realitate: dotarea cu calculatoare a școlilor din alte 30 de comune ale județului.

Copiii din Traian, scoși de la școală să strîngă frunze de dud

Președintele Dragoș Benea și prefectul Gabriel Berca nu neagă că au împreună această afacere. Ei s-au arătat surprinși, e drept, că am aflat despre firma lor, înregistrată tocmai la Traian, dar au încercat să ne convingă că nu au folosit banii europeni în scop personal. „Firma am înființat-o pentru că am considerat că putem da un exemplu pentru comunitate. Am vrut să arătăm că membri a două partide politice care sînt în contradicție pot face treabă bună împreună. Mai mult, am dori ca tinerii din comună să nu mai plece la lucru în străinătate, ci să urmeze exemplul nostru, și să își deschidă propriile afaceri. Nu am folosit banii de calculatoare pentru ferma de viermi de mătase, ci am avut noi resursele noastre”, a încercat să ne convingă Dragoș Benea. Prefectul Berca susține și el că doar bunele intenții s-au aflat la deturnarea fondurilor europene. „De ce căutați, voi, ziariștii, mereu, doar lucruri negative? De ce nu vedeți esența problemei: am construit, împreună, o fermă, care merge, am dat de lucru la cîțiva oameni. Creăm profit în aval și în amonte de noi, alimentăm bugetul de stat și contribuim la creșterea economiei județului. Ce e rău în asta?”, ne-a întrebat prefectul Berca.
Cît despre locurile de muncă create, trebuie să precizăm că, într-adevăr, acestea există, dar doar pentru trei angajați cu carte de muncă. Restul sînt minori, luați cu japca de la școală și duși să culeagă frunze de dud. „Am fost, e drept, cu elevii mei, să culegem frunze de dud, dar a fost în timpul orelor de agricultură. Am vrut să-mi învăț elevii să facă ceva practic”, ne-a declarat profesoara Măriuca Enășoae. în schimb, un părinte indignat ne-a povestit că, în vara trecută, chiar cînd erau în vacanță, profesorii veneau și luau copiii de acasă, să facă „norma” de frunze de dud, pentru viermii de mătase ai șefilor de la „județ”. „Același obicei a continuat și după începerea școlii, cînd copiii au fost scoși de la ore și duși aiurea, pe cîmpuri, prin pădure, prin gospodăriile oamenilor, să strîngă frunze de dud. Mă gîndesc cu groază că povestea asta se va repeta”, ne-a declarat Aglăița Postolache. Poate că inspectorul școlar general Radu Ababei se va autosesiza în acest caz. Deși, greu de crezut acest lucru.

Primarul Stavarache s-a supărat pe prefectul Berca

Afacerea „mătasea” a dus la apariția unei neașteptate rupturi: Romeo Stavarache s-a supărat pe prefectul Berca. Oficial, el ne-a declarat că prefectul este apolitic, deci nu mai are treabă cu PNL, partid care l-a propulsat, dar crede că prefectul este într-o situație curioasă. „Nu știu cît este de moral pentru un demnitar să aibă firmă. Pe mine nu mă deranjează, eu sînt deschis la colaborarea cu toate partidele, pentru binele comunității, dar era mai bine dacă cei doi se gîndeau la un proiect pentru spitalul municipal, pe care vreau să îl construiesc în Bacău”, ne-a declarat Stavarache. Surse apropiate primarului spun, însă, că acesta s-a supărat pentru că Gabriel Berca nu l-a anunțat că se asociază cu Dragoș Benea. Se pare că Romeo Stavarache ar fi fost el tentat de afacerea cu viermii de mătase și că și-a luat chiar un război special pentru mătase, urmînd să prelucreze firele obținute în fermă. Cînd a aflat, însă, despre asociere, a refuzat să mai lucreze cu cei doi, iar între el și Berca a vut loc o ceartă zdravănă, finalizată cu amenințarea că situația va fi adusă la cunoștința primului ministru Călin Popescu-Tăriceanu.
Rămași fără piață de distribuție, Berca și Benea au apelat la o firmă din Iași, unde și-au transformat gogoșile în mătase. Produs pe care l-au exportat în Republica Moldova. Cei doi au fost într-o delegație la frații de peste Prut, în toamna anului trecut, cînd, pe bani publici, și-au rezolvat problemele personale și au găsit o firmă dispusă să le cumpere mătasea.
Nu știm cîți bani au cîștigat prefectul și președintele CJ din această afacere. Cu siguranță, însă, cei doi sînt într-o situație de incompatibilitate, pentru că, în calitatea lor de demnitari, nu au voie să fie administratori de firme și ar trebui să aleagă între funcție și viermii de mătase. „Ziarul de Bacău” a solicitat Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) să precizeze cum se poate rezolva acest conflict de interese. Pînă la ANFP, cazul a intrat, însă, în atenția Delegației Comisiei Europene în România, instituție care a demarat o anchetă, pentru a analiza cum au ajuns banii de calculatoare să fie folosiți pentru viermii de mătase. (Mirela ROMANEȚ, Nicoleta BICHESCU)re pentru ferma de viermi de mătase, ci am avut noi resursele noastre”

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!