La talpa țării, IMM-urile fac 67% din PIB-ul României

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Bacău (CCIA), Patronatul întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din Regiunea Nord-Est (PIPMMRNE), Oficiul Teritorial pentru întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație Iași și Asociația întreprinderilor Mici și Mijlocii Bacău (ASIMM) au lansat la sfîrșitul săptămînii trecute la Bacău, așa cum am infomat, Carta Albă a întreprinderilor Mici și Mijlocii din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Documentul a fost prezentat de Neculai Vițelaru, președintele PIPMMRNE și vicepreședinte al Consiliului naționmal al întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România. „Carta Alba a IMM se vrea o radiografie a ceea ce se întîmplă în Regiounea Nord-Est. Cunoaștem, astfel, unde ne situăm și ce măsuri ar trebui să luăm să depășim nivelul la care am ajuns” – a precizat Neculai Vițelaru.

Carta Albă a IMM-urilor este obligația pe care și-a asumat-o România în urma semnării „Cartei Albe europene a IMM-urilor”, adoptată de Consiliul Europei în anul 2002. Prin ea s-a stabilit ca obiectiv principal în Uniunea Europeană „crearea celui mai bun mediu posibil pentru micile afaceri și întreprinzători”. România a semnat Carta tot în 2002. Semnatarii s-au angajat să lucreze pentru accelerarea dezvoltării IMM-urilor, pentru formarea de întreprinzători, pentru reducerea costurilor și reducerea birocrației, pentru a crea o legislație mai bună prin reducerea impozitelor și taxelor, pentru dezvoltarea activităților de training și consultanță la nivelul IMM-urilor, dar și pentru îmbunătățirea accesului on-line la instituțiile publice, pentru constituirea pieței unice care să ofere micilor afaceri toate șansele de a intra pe noi piețe.Toate trebuie să ducă la înființarea de noi firme și la crearea de noi locuri de muncă. întreprinzătorii au, însă, nevoie de finanțări pentru proiectele lor, de mijloace financiare, iar Carta prevede sprijinirea progresului tehnologic și accesul întreprinzătorilor mici la acesta, dezvoltarea programelor de cercetare, dar și reoprezentarea mai eficientă a intereselor întrprinzătorilor la nivel național și unional, inclusiv prin dialogul social.

Mediul de afaceri ține IMM-urile la respect

„Sînt întreprinzător – a declarat Neculai Vițelaru. M-am lovit de o grămadă de probleme în relația cu administrația, cu legislația care se schimbă atît de des în România. Nu fac politică, decît politică economică, dar ader la o organizație sau asociație care să ne reprezinte, prin care să încercăm să facem ceva pentru întreprinzători”. IMM-urile, la ora actuală, dețin în România 25% din active. în schimb, contribuie cu 67% la Produsul Intern Brut al țării și fac 30% din export. „Există, deci, un management performant, pentru că noi sîntem primii vizați de Ministerul de Finanțe – a apreciat Vițelaru. Dacă și întreprinderile de stat ar avea aceleași rezultate, alta ar fi viața noastră. Nu am fi atît de chinuiți, am intra cu alte rezultate în Uniunea Europeană. Mediul de afaceri este, la ora actuală, constrîns. Schimbările dese de legislație fac ca întreprinzătorii să dezarmeze. Mulți au clacat, mulți și-au pierdut averea lor și a familiilor lor în relațiile cu băncile. A fost o perioadă în care dobînzile bancare erau de 140%. Nici la ora aceasta nu există o strategie monetară. Supraevaluarea leului nu este în spiritul unei economii de piață adevărate. Guvernul spune că se încurajează exportul, dar aprecierea monedei naționale a dat peste cap exportul”. Investitorii mici susțin, însă, că trebuie să acceseze programele Agenției pentru IMM-uri și ale băncilor. „Sînt circa 2.000 de miliarde de lei puse la dispoziția românilor – a prcizat președintele patronatului regional al IMM-urilor. Trebuie să piară frica veche că banii se dau numai pe ochi frumoși, pe relații și șpagă. Există birocrație, dar sîntem capabili să depășim aceste probleme”.

b

După numărul de firme la mia de locuitori – un indicator sintetic important – Regiunea Nord-Est este codașă la nivelul României. Sînt 14 firme la mia de locuitori în regiune. în județul Bacău sînt numai 15, față de București cu 40 și de UE cu 56 de firme. De asemenea, față de noile țări care au aderat la UE – Polonia, Ungaria – distanța e foarte mare. Acolo fiind 80 – 90 de firme la mia de locuitori. La nivelul performanțelor economice, Bacăul se detașează la nivelul Regiunii Nord-Est , dar regiunea este codașă în România și la asta spun întreprinzătorii că trebuie să ne raportăm. Rata profitabilității comerciale la Bacău este cea mai ridicată în Regiunea Nord-Est, ca și rata profitabilității financiare. „La productivitatea muncii, un alt indicator sintetic, Bacăul este iar cel mai bun din regiune – a mai apreciat Neculai Vițelaru. E bine, dar față de cît se muncește și de cît se plătește la bugetul de stat, autoritățile ar trebui să înțeleagă că protecția socială nu trebuie făcută de întreprinzători. Prin Codul Muncii și prin legile conexe, Contractul Colectiv de Muncă ar trebui să fie un singur element pentru salariu. De productivitatea muncii nici nu prea se vorbește în România. Omul lucrează, nu lucrează, noi, întreprinzătorii, trebuie să facem protecție socială. în Germania, nu se teme nimeni că ar trebui să concedieze lucrătorii dacă poate găsi piață mai bună în altă parte. Protecția socială este un atribut al statului, nu al întreprinzătorilor”. De ce am făcut Carta? – s-au întrebat autorii ei. „Trebuie să cunoaștem mediul economic, de afacweri, în care lucrăm – a răspuns Vițelaru. Consider că există perspective de ameliorare a mediului economic, de consolidare a lui. Urmează aderarea la UE, accesarea fondurilor structurale. Dacă nu sîntem pregătiți pentru asta și nu ne luăm consultanți foarte buni, pe care să-i și plătim bine, nu reușim”. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!