Deveniți europeni

Agricultorii români sînt obligați să-și deschid conturi bancare
• prevederea generează suspiciuni pentru țărani n mulți dintre ei nu știu nici cum arată un CEC, darămite să opereze cu un cont bancar n în plus, problemele juridice legate de proprietate sînt departe de a fi rezolvate n zecile de mii de procese care au ca obiect legile fondului funciar reprezintă una dintre obstacolele neluate în calcul de oficialitățile de la București n există riscul ca subvențiile primite de la Uniunea Europeană pentru agricultorii români să rămînă necheltuite

Integrarea în Uniunea Europeană înseamnă și bani care vin din fondurile comune europene anume pentru țărani. Numai la capitolul agricultură, România a obținut la negocieri peste 4,7 miliarde de euro, bani care trebuie cheltuiți în perioada 2007 – 2009. O parte din acești bani ajung direct la proprietarii de terenuri sub formă de subvenții pentru înființarea culturilor agricole. Numai că europenii, oameni care au în sînge civilizația bancară de zeci de ani, au și o condiție: aceea ca banii să ajungă direct la proprietarii de terenuri și nu oricum, ci în conturile bancare personale ale acestora. Asta înseamnă că țăranii noștri trebuie să fie și posesorii unor astfel de instrumente financiare sau, în cazul în care vor să primească acești bani de la Uniunea Europeană, trebuie să-și deschidă un cont într-o bancă. O astfel de veste a fost primită cu suspiciune de săteni, care habar n-aveau cît sînt de doritori europenii să le facă daruri în euro.

Maria Sandu mă privește, la cei 84 de ani ai ei, de jos în sus. E-o mînă de femeie pe care greutățile și munca au încovoiat-o. Nu prea vrea ea să stea de vorbă cu mine fără acordul copiilor, că cine știe cum scapă ceva ce nu trebuie să ajungă la urechile mele. Se bucură totuși de conversație ca un copil și se lasă sedusă de ideea de a vorbi despre greutățile cu care se confruntă în agricultură. Are ceva pămînt, nu mult, doar cît să-i asigure traiul ei și, Doamne ferește de vre-o foamete!, și copiilor. în limbaj european, averea în pămînt a băbuții s-ar traduce prin agricultură de subzistență. Tanti Maria nu are însă nici habar ce vor să spună vorbele astea. Ea știe că a muncit de copil la cîmp, că și acum muncește de are mîinile crăpate pînă la sînge, că n-a primit niciodată subvenții de la stat pentru pămîntul ei și că acum să pregătește cu ritualuri anume moștenite să-și grijească gospodăria pentru Sfintele sărbători. „Cum adică, vin unii, străini, și ne dau vreo 90 de euro pe hectarul de pămînt. Degeaba? Da’ ce i-a apucat? Nu-i lucru curat! E…, păi, vezi, e vorba de bănci! Știam eu că-i ceva, că nu se poate să vină să-ți dea nimeni de pomană. Nu-mi trebuie, mamă, cont în bancă. Eu n-am mai plecat din sat de doi ani. La ce să-mi trebuiască acum să mă duc pe la bănci?”, ne-a întrebat iscoditoare Maria Sandu.

Să vină băncile la țărani!

între timp se apropie de noi Elena Cobzaru. Femeia, înarmată cu o bidinea și cu o plasă din care se vedeau răsaduri de flori, îl oprește și pe nepotul care ducea pe coarnele bicicletei o găleată cu var. âși întreabă vecina dacă a văruit la morminte. Băbuța noastră o îndeamnă la vorbă și-i spune uimită că niște străini, „nu români bre, cică nemți, franțuji”, vor să dea bani țăranilor de pomană. âși plesnește mîinile a uimire și arată către mine ca fiind cea care a adus vestea. Elena Cobzaru n-a auzit nici ea de conturile bancare, da’ dacă i-o spune mai multe „primărița” și o va asigura că-i bine, o s-o facă și pe asta. „Primărița” este Elena Donțu și spune că va fi o mare problemă să-i lămurească pe oameni să-și deschidă conturi bancare. Știe despre ce-i vorba, n-o iau ca din oală, doar că este reticentă că ideea aceasta va prinde la oamenii ei. „Sînt bătrîni, că satele s-au depoluplat de tinerii care caută o viață mai bună. Unii dintre ei n-au văzut în viața lor nici măcar un CEC, ce să mai vorbim de conturi bancare? O să ne fie mai ușor să-i convingem pe cei care au copii plecați în străinătate sau plecați pe la oraș. Dar se mai ivește o problemă. Mulți dintre ei nu au bani de autobuz, le mai trebuie și pentru deschiderea contului ceva, plus formalitățile. Ar fi mai ușor dacă băncile s-ar orienta să-și deschidă filiale în comune, că spații s-ar mai găsi, și în felul acesta oamenilor le-ar fi mai ușor. Din cîte știu eu, în comună este un singur proprietar de pămînt care are cont bancar, pentru că a accesat fonduri europene pe un program, și era obligatoriu”, ne-a spus Elena Donțu, primarul comunei Tamași.

„Nu-mi deschid cont pentru nica toată!”

Sătenii mă privesc cu neîncredere cînd aud că pentru a primi „bani pe gratis” trebuie doar să-și deschidă un cont în bancă. încerc să le vorbesc despre subvenții, dar cei mai mulți spun că pînă acum totul a fost o cacealma, că au primit tot cei cu gura mare și pile, și că nu mai cred nimic. „Cu banca nu-i de joacă, doamnă! Ce? Dacă pune cineva bani acolo nu-mi cere nimic în schimb? Am auzit eu de cont la bancă, să-mi dea bani de la Uniunea asta, da’ de ce îi dă degeaba? Mai umblu o grămadă și pe drumuri, mă costă 100.000 mașina, și nu termin într-o zi. Așa, eu, dacă mă duc de 3-4 ori pe an la Bacău. Nu mai pot eu îndeplini cerințele astea noi”, ne-a spus, doct, Vasile Trăistaru.
La urmă, cînd să plec, m-a întrebat totuși, mai în amănunt cum stă treaba cu cei 90 de euro pe care ar urma să-i primească dacă își deschide cont și își face socotelile rapid. „Păi, eu am trei hectare, asta ar însămna 270. în bani românești, ar veni vro cinșpe milioane de lei. Ei, pentru nica toată nu merită să mă duc eu să-mi deschid cont”, s-a lămurit bătrînul.
Cert este că primarul din Buhoci, de acolo de unde este bătrînul Trăistaru, se poate lăuda cu mult mai mulți posesori de conturi bancare decît omologul lui din Tamași. „La mine sînt vreo zece care au conturi în bănci, pentru că au proiecte de astea, cu finanțare europeană, și era obligatoriu să aibă un cont într-o bancă prin care să se deruleze finanțarea. Oamenii nu sînt străini de ideea privind deschiderea unorm conturi personale, pentru că le-am vorbit despre asta cînd i-am adunat să le spun despre Registrul fermelor”, ne-a spus și Mihai Antuca, primarul comunei Buhoci. Cert este că, deși cei mai mulți bani din Uniunea Europeană sînt direcționați către agricultură, ei vor fi greu cheltuiți, pentru că țăranii sînt greu de lămurit că o parte vin degeaba și că majoritatea vine pe bază de programe cu cofinanțare proprie. Abia de aici începe greul și abia aici se va vedea care este puterea de convingere a autorităților locale. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!