Muntele radioactiv de la Sofert poate fi transformat în materiale de construcție

De șase ani, Neculai Constantinescu lucrează la perfecționarea unei invenții care ne-ar putea scăpa de muntele de fosfogips radioactiv de lînfă combinatul chimic. El a reușit să obțină din acel praf cărămizi neradioactive, iar cu timpul el a dezvoltat o paletă foarte largă de materiale de construcții.
Neculai Constantinescu a lucrat pînă în anul 2000 ca și tehnician de motoare de avioane. A avut o problemă în acel an și s-a retras la casa părintească, unde s-a apucat de invenții. Atunci a făcut primele cărămizi din fosfogips. „Eu am casa în apropierea combinatului. Am plecat într-o zi într-o scurtă plimbare și cînd am ajuns la munte m-am gîndist să iau de acolo niște praf, să văd din ce e compus. L-am adus acasă și am început să mă joc cu el și așa am obținut primele cărămizi. Le-am dus să le testez la un laborator de la noi și mi s-a confiramat că nu sînt radiații. Din acel moment m-am pus serios pe muncă”, ne-a spus inventatorul.
A căutat în România pe cineva care să-i finanțeze cercetările și apoi să benficieze de invențiile sale, dar nu a găsit pe nimeni. A încercat și la toate institutele de cercetare din țară, dar tot nu a vrut nimeni să-l primească. Pentru că în țară nu se contura nimic, Constantinescu a apelat la un prieten din Republica Moldova, care i-a făcut intrarea la un vestit institut de cercetări, Incercom din Chișinău.

Inventatorul băcăuan a plecat cu invețiile la Chișinău

Directorul institului l-a chemat la o demostrație pe Constantinescu. După ce a arătat ce poate face, inventatorul băcăuan a fost oprit la Chișinău și a fost dat pe mîna uneia dintre cele mai bune cercetătoare ale institutului. âmpreună au dezvoltat rețeta inițială pînă cînd au reușit să facă din fosfogips o paletă foarte largă de materiale de construcție. „Cei de la Incercom m-au lăsat să fac ce vreau, să experimentez și să mă perfectez. âmpreună cu cercetătoarea rusoaică am amestecat praful de la combinat cu praf de plastic măcinat și am descoperit că putem face un beton mai rezistent decît cel din ciment. Apoi am făcut țiglă termoplast de felul celor care sînt la modă acum, pavaje de toate tipurile, de la gresie la pavele pentru trotuare, placări pentru izolații de case și chiar vopsea rezistentă pentru marcat drumurile”, ne-a explicat Constantinescu.
Pentru că i se dusese vestea prin Republica Moldova, Neculai Constantinescu a fost contactat de un om de afaceri rus, care a i-a cerut acceptul că producă pe scară mai largă. Dar pentru că nu au putut aduce din țară materialul radioactiv, inventatorul băcăuan a schimbat rețeta și a reușit să facă aceleași lucruri, numai că din nisip. Fabrica îi produce materiale și astăzi, el continuîndu-și cercetările în Moldova.

Nu a fost băgat în seamă de autoritățile băcăuane

Au fost destui cei care au încercat să-i fure ideile, dar nu au reușit, pentru că le lipseau cîteva ingrediente de bază. Dar nici cînd inventatorul a vrut să dea de bună voie invențiile sale municipalității nu a fost băgat de nimeni în seamă. „Au fost mulți cei care au rîvnit la invențiile mele. A fost un om de afaceri din Constanța care m-a chemat la el și m-a pus să îi povestesc fiecare pas al procesului tehnologic. După ce am plecat, am aflat că acel om de afaceri a făcut utilajele pe care i le-am spus, dar că atunci cînd le-a pornit acestea au pocnit. Foarte multă lume cînd aude că produsele pe care eu le pot face din muntele de la combinat sînt cu pînă la 50 la sută mai ieftine decît cele din comerț, se adată interesați, dar cînd vine vorba de investiții, uită ce avantaje ar putea avea. Mașinăriile de producție pentru materialele mele costă de la 60.000 de euro și ajung pînă la 100.000 de euro, dar suma se recuperează repede. Am fost și la Primăria Bacău să le explic că pot elimina muntele de fosfogips. Pe moment erau interestați, dar pe urmă nu m-a mai căuta nimeni. Nu le-am cerut nici măcar un leu pentru invenții, pentru că am vrut să fac și eu ceva pentru orașul meu”, ne-a spus Constantinescu.
Decocamdată, Neculai Constantinescu își petrece cea mai mare perioadă de timp în Republica Moldova, unde alături de alți inventatori dezvoltă noi și noi idei. Una dintre ele va fi adusă în România în maxim două săptămîni. Constantinescu împreună cu un cercetător rus au descoperit pîinea fără făină. Ea se obține prin germinarea grîului, și nu prin morărit. Inventatorul băcăuan vrea să facă o astfel de fabrică și la Bacău, dar deocamdată, din rațiuni financiare, se va limita doar la importul din Moldova spre Bacău. (Alexandru COVACI)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!