Aleși legați de glie

Administrator

Ștefan RADU

începînd de astă-noapte, de la la ora 0.00, politicienii cu gînd de ducă de la un partid la altul au o mare problemă de opțiune: ori rămîn în funcțiile în care au fost propulsați de formațiunile lor și își țin gura, ori aleg să-și exprime frustrările de disidenți și renunță la mandatele lor. Nu știm încă dacă pe ultima sută de metri au fost înregistrate demisii răsunătoare și primiri în partide așișderea, însă este clar că intrăm într-o nouă etapă a evoluției clasei politice de pe la noi. Poate – în sfîrșit! – nu vom mai asista la migrații de primari, consilieri și parlamentari, în stoluri, precum cocorii (fără vreo aluzie!), spre „osul de ros” al puterii. Ajunseserăm – noi, alegătorii – să nu mai știm la ce folosește votul „liber exprimat”. Puneai ștampila pe umaniști și te trezeai la liberali sau pesediști. Fără vreo legătură cu scorurile electorale, consiliile au devenit, peste noapte, ba democrate, ba social-democrate, după cum a fost oferta de sezon… Teoretic (nu cred pînă nu văd!), noua reglementare referitoare la migrația politică ar trebui să responsabilizeze și pe aleși, dar și pe conducerile formațiunilor ce contează în jocul electoral. Pe de o parte, cei care decid să îmbrățișeze o carieră politică și să candideze la funcții publice vor fi nevoiți să înțeleagă și doctrina, și programele partidului în care se înscriu. în același timp, organizațiile vor pune mai mult preț pe loialitatea membrilor și pe seriozitatea lor. âți vine să rîzi cînd îi auzi pe unii primari ajunși în funcții pe listele PNL, după care au trecut la PSD (în perioada 2000 – 2004), pentru a se întoarce, în această legislatură, la „prima dragoste” pe motiv că au fost forțați să se lepede de opțiunea inițială…
Ce te faci, însă, cu cei care și-au cumpărat funcțiile? La fiecare final de mandat, aceștia pot să plătească locul unde cred că au cele mai multe avantaje. Legea nu interzice trecerea periodică dintr-o barcă în alta, în preajma alegerilor. în asemenea condiții, „politica de centură” nu se va eradica decît în condițiile unui vot uninominal: numai așa vom judeca omul, nu grupul care dorește să-l lege de glie. Cel puțin pentru funcții precum cea de parlamentar sau de primar, un asemenea tip de vot ar fi absolut necesar. Relația directă dintre ales și alegător diminuează influența de partid și de grup, de multe ori contrară comunității reprezentate. Pentru că de 17 ani încoace asistăm la promovarea unor discursuri de fațadă, fără consistență doctrinară, menite să atingă ținte de conjunctură. Liberalii se trezesc preocupați de protecția socială, creștin democrații se-nghesuie la ușa popularilor, iar social-democrații (socialiști pe etichetă) au obsesia privatizărilor și descentralizării statului. încep să cred că nu migrația individuală a cîtorva oportuniști este periculoasă. Mult mai gravă și generatoare de confuzii profunde este migrația partidelor, care se aliniază și se afiliază diverselor mișcări și curente ideologice în funcție de simple interese de imagine pe plan internațional sau local. Asta este problema pe care nu o rezolvă actuala lege.țadă, fără consistență doctrinară, menite să atingă ținte de conju

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.