Pescuitul și vînătoare au devenit sporturi „extreme”

Vînătoarea a devenit o pasiune din ce în ce mai scumpă. Acest lucru este recunoscut chiar și de cei mai împătimiți vînători, care, în mod firesc, ar fi trebuit să fie primii cărora să nu le pese de bani. Vor, nu vor, ei sînt de acord că investițiile necesare pentru o asemenea plăcere costă. Unul dintre aceștia este Constantin Scripăț, viceprimarul Bacăului. Iubitor al acestei străvechi preocupări omenești, Constantin Scripăț a recunoscut că cheltuie anual cîteva zeci de milioane de lei bune pentru a putea să vîneze. Astfel, viceprimarul Bacăului plătește, în fiecare an, taxe de vînătoare de cinci milioane de lei. Acestora li se adaugă altele, între 90.000 de lei și 5.000.000 lei vechi, în funcție de ce animal împușcă. Una peste alta, vînătorul Scripăț susține că aproape an de an își schimbă echipamentul, care este diferit de la anotimp la anotimp. Adică, scoate din buzunar alte vreo 15 milioane de lei. Lucrurile stau mai ușor la capitolul pușcă, pentru că o armă nu se cumpără an de an, putînd fi folosită o viață. Totuși, o armă costă între 25 de milioane și 70 de milioane de lei, iar o cutie cu 25 de cartușe costă cam 270.000 de lei. „E un sport scump, iar soția mea nu știe cîți bani investesc anual. Ea știe că o cutie de cartușe costă cam 10.000 de lei. Și așa îmi spune că e mult”, ne-a spus, rîzînd, viceprimarul Bacăului.
Lucrurile nu stau pe roze nici la capitolul pescuit. Un pescar dornic să dețină cîteva scule mai seriose, de firmă, trebuie să scoată din buzunar cîteva milioane de lei bune. La care se adaugă și taxa anuală de 800.000 lei vechi, cît costă vizarea unui permis. Ca urmare, nici nu e de mirare că numărul băcăuanilor interesați de vînătoare și pescuit se află într-o continuă scădere. „în momentul de față avem în jur de 1.060 de membri vînători și vreo 2.500 de membrii pescari. Aceasta, în timp ce în anii ’80 erau înregistrați vreo 5.500 de pescari și peste 1.600 de vînători”, a declarat Gheorghe Vrînceanu, directorul Asociației Județene a Vînătorilor și Pescarilor Sportivi din Bacău. (AJVPS). Aceeași situație se înregistrează și la mai tînăra societate Pescarul și Vînătorul Sportiv (SPVS), unde sînt înscriși în momentul de față 50 de pescari și 175 de vînători, după cum ne-a explicat Gheorghe Bută, directorul SVPS.
în opinia specialiștilor, cauzele care au provocat această reducere drastică a numărului de pescari și vînători sînt dintre cele mai diverse. „Cotizațiile la vînătoare erau mai accesibile și oamenii aveau mai mult timp disponibil pentru vînătoare și pescuit”, a opinat directorul Vrînceanu. O altă explicație este legată de faptul că examenele de admitere pentru a deveni vînător au devenit din ce în ce mai dificile. „înainte de, 1990 calitatea de membru vînător se dobîndea mai ușor. Nu erau testări așa de greoaie cum sînt cele de acum”, a mai afirmat directorul Vrînceanu. La toate acestea se mai adaugă și numărul mare de băcăuani plecați la muncă în străinătate.
Cu toate că lipsa timpului și problemele financiare crează dificultăți inclusiv vînătorilor, pătimașii vînătorii și pescuitului continuă să-și caute timp pentru a-și petrece cîteva ceasuri în mijlocul naturii. (Alexandru COVACI, Ionuț BARBU)or, pătimașii vînătorii și pescuitului continuă să-și caute timp pentru a-și

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!