Scripta manent

Retragere strategică și noii ocupanți…

* Bacăul în a doua jumătate a anului 1944

în cursul zilei de 23 august 1944 trupele sovietice au ajuns la intrarea în orașul Bacău, pe care l-au ocupat fără să întîmpine rezistența armatei române și nici a forțelor hitleriste, care înainte și în timpul „retragerii strategice” și fără să mai poată reveni au încărcat în camioanele cu care fugeau tot ceea ce au putut. Populația -abandonată și neputincioasă – a asistat la ultimele lor jafuri, dar îi primea cu neîncredere și suspiciune pe noii cotropitori, flămînzi și lacomi, agresivi și violenți.
După pătrunderea în orașul de-abia părăsit de o armată formată din oameni trufași, aroganți și violenți, noul ocupant și-a format comandament de stăpînire, control și supraveghere a populației dezorientate și lăsată la discreția inamicului. Războiul care ținea încleștat întregul popor român crease o stare de dezorganizare în toate ramurile de activitate ale societății și a dat naștere la o nevroză specifică acesteia. Evacuații din Bacău – care plecaseră cu un tren de persoane, au ajuns doar pînă la Adjud. Aici au fost surprinși de urmăritorii sovietici și evenimentele petrecute la București. Ei au înfruntat cu stoicism invectiva naziștilor fugari: „români lași”. Acești români și-au continuat pribegia pînă la întorsura Buzăului, unde au fost adăpostiți în satul Dârste, județul Brașov, pînă la 13 octombrie.
în Bacăul abandonat de autorități și armată soldatul sovietic a impus regimul de ocupație. Comandamentul respectiv și-a ales drept sediu casa lui Brull, situată pe str. Alexandru cel Bun, nu departe de sediul Comunității evreești. Comandantul militar sovietic a căutat un prefect al județului Bacău care să fie o persoană demnă de încrederea ofițerilor, servil și devotat armatei de ocupație. Acesta a fost găsit în persoana avocatului Dionisie Ionescu. Primul comunicat al acestuia, cu numărul 1, a fost adresat populației județului în ziua de 27 august 1944, prin care i-a chemat pe locuitori să-și reînceapă munca „pentru ca viața economică să nu sufere absolut deloc”. A solicitat respectarea prețurilor, iar reclamațiile de orice fel să fie adresate prin Poliție. A interzis folosirea cuvîntului „tovarăș” în raporturile cu sovieticii, dar a recomandat întrebuințarea expresiei „gospodin”.
în ziua precedentă – 26 august 1944 – prefectul D.D. Ionescu l-a numit primar al orașului Bacău pe profesorul Gheorghe Botezatu, după prezentarea acestuia Comandamentului sovietic. „Luînd în primire conducerea gospodăriei comunale” Gh. Botezatu a apreciat-o ca fiind în condițiile „cele mai sumbre” în toate aspectele. Toate serviciile comunale erau inexistente, personalul era plecat din localitate, arhiva lipsea, iar mobilierul era deteriorat. Toate bunurile primăriei și comunei erau abandonate și fără custodie. în casieria instituției nu se afla nici un ban. Totul era luat sau deteriorat după plecarea primarului și ajutorului acestuia.
Haosul provocat de evacuarea neomenească din 22 august paralizase orice activitate economică, socială, cultural-politică. în decizia emisă, purtînd numărul 2 din 26 august 1944, stau scrise cuvintele: „Luînd în primire conducerea acestei primării în împrejurări cu totul excepționale și într-un moment în care urbea Bacăului abandonată printr-o evacuare făcută într-un mod samavolnic, care a prejudiciat într-un mod grav interesele comunale, dezorganizînd fără putință de redresare imediată întreaga ei așezare; Consider că în situația de astăzi comuna trebuie să facă sforțări energice pentru a restabili echilibrul zdruncinat și a reda populației dreptul și posibilitatea de a duce o viață normală”…
Situația extraordinară în care se afla Bacăul l-a obligat pe noul primar să facă un apel călduros, adresat sufletelor tuturor locuitorilor așezării, în care a prezentat situația „haotică, determinată de modul neomenesc în care s-a făcut evacuarea”, fapt ce a provocat distrugerea și risipirea întregii averi mobile a comunei. Imediat, primarul a procedat la reorganizarea serviciilor comunale, la chemarea la lucru a persoanelor care se aflaseră în serviciile instituției aflate în cuprinsul orașului. A fost numit secretarul general al primăriei, au fost puse în funcțiune serviciile stării civile, cel care se ocupa de încasarea taxelor la bariere, de autorizații, oborul de vite, fixarea și încasarea tarifelor pentru lumină și canal, cele speciale. în data de 28 august a fost întocmit un proiect de buget pentru perioada 1 septembrie 1944 – 31 martie 1945. Ultima decizie semnată de primarul Gh. Botezatu a fost cea din 24 noiembrie 1944, iar la 29 noiembrie a semnat ca primar Neculai Oancea. în acest timp, Gh. Botezatu a decedat.
Chemarea adresată de Apărarea patriotică, Crucea Roșie, Sindicatele Unite, Prefectura județului Bacău, Primăria orașului Bacău, Comunitatea israelită – cetățenilor așezării, intitulată „Se apropie Crăciunul” a exprimat adevărul prin cuvintele exprimate atunci: „Războiul hitlerist a făcut ca mizeria poporului nostru să crească și mai mult. La noi în oraș, în preajma acestei sărbători sînt mii de case unde nu arde focul. Mii de copii vor aștepta și de data aceasta pe Moș Crăciun să le aducă din darurile cu care el umple casele celor bogați. Toți cei ce au fost victimele fascismului, orfani, văduve de război, sinistrați trebuie să simtă că de data aceasta sîntem uniți și le venim în ajutor”. La această situație au contribuit toți factorii enumerați de autori, dar și jaful soldaților sovietici, întreținerea acestora, a Comandamentului sovietic, obligațiile extraordinar de mari impuse prin convenția de armistițiu, sabotajul industriașilor, negustorilor, speculanților și profitorilor. (Prof. dr. Dumitru ZAHARIA)at al acestuia, c

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!