Voință politică bolnavă

Ovidiu PAULIUC

Opoziția parlamentară se luptă cu Puterea, demagogic și absolut inutil, în privința reformei din Sănătate, cu aceste săbii flaușate care sînt moțiunile de cenzură. Demagogic, pentru că nici un politician nu a reușit pînă acum să facă ceva bun pentru acest sistem și nici nu se întrevăd speranțe. Inutil, pentru că au tot curs în ultima vreme astfel de moțiuni, fără să aibă șanse de reușită. Așa că haosul este plină desfășurare și chiar pare să miroase tot mai tare după ce a fost stîrnit de acest ministru de neînțeles pentru multă lume, care este domnul Nicolăescu. Păi, au fost în fruntea spitalelor medici sadea, care în opinia ministerială nu se pricep decît să bage bisturiul în oameni. în schimb, în aceeași opinie, ei nu par să fie și buni gospodari, așa că au fost maziliți pe capete. Noii manageri au o sarcină cel puțin ingrată. Spre exemplu, la Bacău, managerul Spitalului Județean de Urgență trebuie să fi fost măcar șef de promoție la management, dacă ar vrea să reducă substanțial din datoria de 74 de miliarde de lei a unității, dintre care pentru zece miliarde este pasibil să fie dus în fața instanței. Iar asta, fără să omoare bolnavii internați prin înfometare, nici prin reducerea rației de medicamente sau prin neascuțirea bisturielor.

„Nicolăescu este bolnav de nepricepere”, spunea un fost șef al Sănătății. Hai să prespunem că e tot o declarație politică. La fel cum, însă, politică e însăși prezența lui Nicolăescu, acest manager suprem al managerilor de unități medicale, în fruntea unui sistem atins de cangrenă. Chiar și prefectul Gabriel Berca recunoaște acum, după ce a fost bănuit că a sprijinit politizarea multor instituții după aburcarea sa la putere, că numirile din fruntea spitalelor sînt politizate. Altfel spus, competența pălește, încă o dată, în fața intereselor de grup, ori poate chiar personale.
Cînd vine vorba de cangrenă, te duce gîndul la amputare, la renunțarea la o parte din organ sau organism. Cînd vine vorba de sistemul Sănătății intrat în cangrenă, nu știu cum se face că gîndul conduce spre Nicolăescu și la o încă halcă bună din organismul al cărui cap se presupune că este. Oare cine mai are răbdare ca noul management din Sănătate să dea rezultatetele scontate, chiar dacă s-ar ști cu certitudine că ele vor veni vreodată? Au răbdare doar cei care nu au de ales, care își tîrîie bolile prin spitale mizere și pe drumuri, în căutare de mdicamente.
Nicolăescu este contabil și, poate de aceea, mintea sa transformă suferința oamenilor în cifre. E tot mai evident că nu se va schimba prea curînd ceva în bine, iar Europa va trebui să ne primească așa cum sîntem, cu mortalitate infantilă de patru ori mai mare decît în lumea civilizată, cu o speranță de viață anormal de redusă și laolaltă cu moașele noastre comunale, cei mai stabili manageri peste comunitățile unde medicina a rămas și va rămîne empirică. Va urma un alt ministru, care va începe o nouă reformă și se va plînge de greaua de moștenire pe care o duce în cîrcă. Drept pentru care, va schimba din nou managerii și va da competența la schimb pe așa-trîmbițata „voință politică”.u, acest manager suprem al manageri

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!