Medicii de la cabinetul de diabet își bat joc de bolnavi

Ca și cum nu ar fi destul de nenorociți pentru că au o boală cumplită, bolnavii de diabet trebuie să îndure și bătaia de joc a unor medici, plătiți tocmai pentru a le alina suferința și nu a le-o agrava. într-un dispreț total față de drama pe care o trăiesc acești oameni, doi medici de la cabinetul de diabet din Policlinica de Adulți își fac programul cum vor, nu după nevoile pacienților și conform orarului afișat atît la avizier, cît și pe ușa cabinetului. Abia mai ținîndu-se pe picioare, bolnavii sînt nevoiți să aștepte ore în șir, pînă cînd doctorul catadicsește să vină.
Este joi, 15 iunie, ora 7.15. Holul din fața ușii cabinetului este înțesat de lume. Aproape că nu ai unde să arunci un ac. Cei mai mulți dintre pacienți sînt veniți de la țară, unii de foarte departe. S-au trezit cu noaptea în cap, ca să prindă rînd la testarea glicemiei și bon pentru consultații. Pentru test s-a făcut listă de către unul dintre pacienți. La ora 7.15 erau înscrise deja 52 de persoane și efectuaseră testul vreo 32. Cei aflați mai în coadă urmăresc înfrigurați la ce număr se va stopa testarea. Oamenii sînt strigați după ordinea de pe listă. Intră cîte doi în cabinet, unde asistentele le iau sînge și le citesc glicemia. La numărul 40 se produce, însă, o învălmășeală. O voce mai din față anunță: „Nu mai sînt ace. Nu mai face test la nimeni”. Cei care nu au fost strigați se bulucesc în cabinet să afle dacă este adevărat. Cineva face propunerea să fie lăsați să cumpere din oraș ace și seringi, dar soluția nu este acceptată de asistente. Cei care au ratat testarea se resemnează. „Venim după amiază. Ce să facem?”

Cu noaptea în cap, după bon

Pe hol rămîn să aștepte medicul vreo 40 de persoane. Cele mai multe sînt femei bătrîne, de la țară. „Sînt din Gioseni-Tamași. Mi-a găsit doctorița de familie glicemia 340 și mi-a zis că trebuie neapărat să încep tratamentul. Am fost aici înainte de ora 7.00”. Alții au fost în fața policlinicii și mai de dimineață. „Eu m-am trezit la trei și jumătate ca să prind bon. Stau în Bacău, la URA, dar nu contează că vii de aproape sau de departe. Dacă nu ești aici foarte devreme, nu mai apuci bon”, declară Ion Sandu. „Eu sînt de la ora cinci”, ne spune și Maria Petrică, din Hemeiuși. Marian Colpoș este din Comănești și a plecat de acasă la ora 4.00, pentru a fi sigur că nu face drumul degeaba. „Eu trebuie să iau rețetă pentru mama mea. S-a spus că vom putea ridica și de la Comănești, pentru că avem specialist acolo, dar sînt numai promisiuni. Cheltuim atîția bani!”, se plînge Marian Colpoș. Pe hol intră un bărbat cît un munte. De la înălțimea lui, le cere pacienților să facă liniște și să-l asculte. „Sînt sinistrat, am pierdut toată agoniseala. Ajutați-mă și pe mine cu cît vă lasă inima” se roagă bărbatul, stînd gata, gata să plîngă. Impresionați, cei mai mulți dintre pacienți scot din buzunare cîte 10.000 de lei și îi dau. O bătrînică pipernicită, care roade la un covrig, îi întinde o bancnotă de 50.000 lei. După ce bărbatul pleacă, o femeie le spune celorlalți că l-a mai văzut cerșind și că atunci se plîngea că îi murise copilul. „Să-l judece Dumnezeu” murmură femeile. Și pînă la ora 9.00 au trebuit să mai dea de pomană la încă vreo doi cerșetori.

Medicul vine cu o întîrziere de aproape două ore

Minutele trec, dar medicul nu își face apariția. Oamenii încep să-și piardă răbdarea. Unii dintre ei mai ies la o țigară, ca să-și calmeze nervii. Bătrînele, însă, suportă cu stoicism așteptarea. Nu îndrăznește nimeni să întrebe asistentele cît întîrzie doctorița. Doar o bătrînă comentează ca pentru ea: „Este bătaie de joc! Sîntem plecați de atîta vreme de acasă, flămînzi, ne vine rău. Dar ce le pasă!”. „Aici, este lege să întîrzie medicul”, ne spune Ion Sandu. Pe la ora 8.45, în sfîrșit, apare și doctorița Delia Asandei. Pășește printre oameni fără a-i învrednici măcar cu o privire. Nu dă „bună ziua” și nici nu se scuză pentru întîrzierea de aproape două ore. Fericiți că așteptarea lor a luat sfîrșit, oamenii nu scot o vorbă. Stau răbdători să le vină rîndul. După cinci minute de la intrarea medicului în cabinet, una dintre asistente iese cu un mănunchi de rețete. „Sînt pentru cei care au glicemia pînă în 150. Ceilalți, așteptați să vă vadă doamna doctor”, spune asistenta, deși normal era ca toți pacienții să fie examinați de medic, măcar ca o dovadă de respect. O rugăm pe asistentă să ne precizeze o oră aproximativă cînd nu vor mai fi pacienți, ca să revenim să discutăm cu doctorița. Dar asistenta o și anunță și insistă să intrăm în cabinet.

Nu este singurul caz

O întrebăm pe doctoriță la ce oră ar fi trebuit să fie la program, dar în loc de răspuns ne chestionează dacă știm Codul Muncii. „Eu astăzi lucrez la cabinet pînă la ora 13 și apoi sînt de gardă în secție, pînă a doua zi, după care, din nou, vin în policlinică. Dar care-i problema? Asistentele și-au făcut treaba, ați văzut, am dat și rețete deja. Pînă la ora 13.00 îi rezolv pe toți”, declară doctorița Asandei, pentru ca imediat să ne reproșeze: „Dumneavoastră mă țineți pe loc de la program”, deși noi am cerut să discutăm după terminarea consultațiilor. Din păcate, acesta nu este singurul caz în care bolnavii sînt lăsați să aștepte mult și bine pînă cînd medicul se îndură să vină la program. Miercuri dimineața, între orele 7.00 – 13.00, a avut program de consultații doctorița Luminița Cîrlan. Unul dintre pacienții care s-au prezentat în acea dimineață la consultații ne-a declarat: „Miercuri, doctorița Cîrlan a ieșit din cabinet pe la ora nouă și cinci și a mai revenit pe la 10.25, fără să spună nimic. Toți ne pierduserăm răbdarea. Ba, unui bărbat, la vreo 30 de ani, i s-a făcut rău. L-au băgat asistentele în cabinet și l-au ajutat să-și revină”. Pusă în fața acestei acuze, doctorița Luminița Cîrlan a refuzat să facă orice comentariu.

Nu există control

Doctorița Cornelia Cojocaru, medicul șef al Ambulatoriului de Specialitate Adulți (policlinica), spune că nu are nici o putere asupra acestui cabinet. „Cabinetul de diabet își desfășoară activitatea în ambulatoriu, dar face parte direct din structura spitalului. Noi nu avem controlul asupra medicilor de acolo. Ei sînt subordonați secției de diabet. Dar, în general, eu nu sînt de acord cu începerea programului mai tîrziu de 7-7.30, pentru că, oricum, oamenii vin la primele ore ale dimineții. în ambulatoriu, mai ales, medicul trebuie să fie la dispoziția pacientului. Pentru că aici este un flux continuu, oamenii sînt legați de analize, de alte cabinete și de farmacie. La Diabet, programul trebuie cu atît mai mult respectat, cu cît bolnavii au diverse complicații ale bolii și suferința lor este foarte grea”, declară doctorița Cornelia Cojocaru. (Elena ȚINTARU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!