Profesori care nu-și merită salariile

Administrator

Bilanț îngrijorător înregistrat în aceste zile în mai multe școli din județ, în urma Testelor Naționale susținute de absolvenții claselor a opta. Potrivit unei statistici, întocmită de reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean (ISJ), în șase școli din județ nici unul dintre absolvenții de gimnaziu care s-au prezentat la Testele Naționale nu a reușit să promoveze examenul. Este vorba despre școlile din Viforeni, Petrești, Nănești, Rădoaia, Mărăști și Bîrsănești, unde procentul de promovabilitate înregistrat în rîndul elevilor prezenți la examen a fost de zero la sută. Pentru a putea reuși astfel de „performanțe”, cel puțin 2,5 miliarde de lei vechi au fost puse la bătaie ca să se plătească salariile cadrelor didactice care ar fi trebuit să îi pregătească pe copii pentru a putea să răzbată în viață. Cele șase școli din județ nu sînt, însă, singurele unde pregătirea absolvenților de gimnaziu este „una de excepție”. Inspectorul școlar general adjunct Mirela Berza spune că de la școlile nr. 6 din Comănești și nr. 1 din Dărmănești nici măcar unul dintre absolvenți nu s-a prezentat la examen, iar la școlile din Siretu – Săucești, Coman, Sănduleni, Școala de Arte și Meserii din Buhuși și Școala 2 Valea Seacă, doar un copil din zece a reușit să treacă acest examen. Ceva mai „ridicate” au fost rezultatele obținute de elevii de la Recea – Răcătău, Cociu, nr. 1 Sarata, Vladnic, Fundu Răcăciuni, Borșani, Gîșteni, nr. 1 Valea Seacă, nr. 6 Onești, Itești și nr. 1 Tamași, unde promovabilitatea a fost cuprinsă între zece și 20 la sută.

Orele petrecute la școală, pierdere de timp

Asta înseamnă că, vreme de cel puțin un an, cît au fost în clasa a opta, acești elevi ar fi putut învăța mai multe lucruri stînd acasă și citind singuri din manuale, decît să piardă timpul mergînd la școală. Majoritatea subiectelor, de la Limba română, Matematică, Istorie sau Geografie, s-au bazat, însă, pe cunoștințele minime pe care ar fi trebuit să le aibă orice absolvent de gimnaziu. Faptul că de la aceste școli numărul copiilor care au reușit să obțină note de trecere poate fi socotit pe degete, demonstrează grave carențe în educație, acumulate în toți anii de școală, nu doar în ultima clasă de gimnaziu. Inspectorul școlar general adjunct Mirela Berza spune că, de regulă, astfel de rezultate se obțin la școlile unde cadrele didactice nu sînt de specialitate, ci sînt doar suplinitori. „Una dintre soluțiile la care s-ar putea apela pentru remedierea acestor situații ar fi înființarea unor campusuri școlare, unde elevii din mai multe localități să poată fi îndrumați de cadre didactice de specialitate. Astfel de campusuri nu pot fi construite, însă, în tot județul, așa că sprijinul cel mai impotant trebuie să vină tot din partea autorităților județene și locale, care trebuie să găsească soluții pentru a-i atrage pe dascăli în aceste localități”, mai este de părere Mirela Berza. (Elena SOLOMON)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.