Localnicii vor să facă treabă, primarul îi împiedică

Condamnați la inundații

• sătenii dintr-un sat al comunei Brusturoasa îl acuză pe primar că îi împiedică să-și consolideze malurile n oamenii au făcut cu forțe proprii 120 de gabioane pe care le țin prin curți pentru că n-ar corespunde, chipurile STAS-ului n sătenii acuză primarului că protejează niște gateriști de pe malul celălalt n aceștia ar avea nevoie de platforme pentru a-și desfășura activitatea, dar pentru asta ce devierea albiei cu vreo 20 de metri înspre sat n primarul din localitate neagă toate acuzele și spune că de fapt totul se rezumă la nînțelegerile dintre sătenii de pe cele două maluri

Sătenii din satul Cuchiniș, comuna Brusturoasa, spun că primarul Todirel Drumea îi condamnă la inundații prin atitudinea pe care o are față de inițiativa lor de a-și amenaja malurile măcinate de apele Trotușului. Ei spun că vinovat pentru inundațiile produse în cursul anului trecut în zona lor se face primarul Todirel Drumea, care a început să construiască un pod peste Trotuș fără nici un fel de proiect sau de avize de la instituțiile abilitate. N-a apucat însă decît să planteze în ciment, cu săracii comunei, cei care beneficiau de ajutor social, vreo 20 de țevi de sondă în albia rîului și care au rămas înfipte în apă ca niște țepușe. în 2005, cînd au venit puhoaiele cu tone de pietre și bușteni din munți, parte dintre ele s-au oprit în țepușele primarului din Brusturoasa, apele au năvălit în curțile și casele oamenilor și le-au luat cu ele grădinile, cîteva case și cinci stîlpi de electricitate. După inundații, sătenii din Cuchiniș spun că au făcut numeroase demersuri la autoritățile din comună măcar pentru decolmatarea albiei rîului de aluviunile aduse de puhoaie, dar fără succes.
„Podul nu era pentru amărîții de pe partea cealaltă, ci pentru cei cu banzic și gatere, care nu mai aveau cum să-și care noaptea în siguranță buștenii direct prin albia rîului. Pentru ei se pregăteau toate pînă au venit cei de la Ape și le-au spus că-i ilegal ce fac, să-și scoată țeville din albie. Nu le-au scos nici pînă în ziua de astăzi, deși de atunci au trecut aproape doi ani”, ne-a spus o bătrînă căreia vecinii, adunați grămadă la un capăt de drum care se termina în albia rîului, i se adresau cu tanti Măria. „Nu știu de unde au auzit că sînteți prin sat, că au și trimis aici un buldozer și cîțiva oameni care acum taie țevile de la suprafața apei, ca să nu mai avem noi cui le arăta. Am făcut atîtea reclamații, iar primarul mi-a spus să mă duc dracului și eu, și vecinii, că n-o să facă nimic aici la Cuchiniș, pentru că nu l-am votat”, ne-a spus Constanța Funduc, o bătrînă de 65 de ani.
„E bătaie de joc, doamnă! âși bate joc de noi primarul, nimic n-a făcut aici. Noi, cu puterile noastre, am ancorat brazi de șufele cumpărate de oamenii ăștia, ca să nu mai mănînce apele malurile. Noi am umblat după cei care scoteau pămîntul cu balastierele de prin casele oamenilor sau de la căile ferate și i-am rugat să vină să-l răstoarne în albia noastră care se adîncise cu patru metri”, a spus și Iosif Crăciun. „Cînd s-a colmatat Trotușul din cauza țevilor, apele au mîncat atîta din mal, că ne-a luat toată grădina, o parte din drum și cinci stîlpi de electricitate. Iar oamenii ăștia, săracii, și-au desfăcut casa în două, ca să nu le-o ia cu totul, și au dat ei pe apă două camere. Acu’, au și plecat de aici”, a spus și Catinca Crăciun.

120 de gabioane stau în grădina familiei Funduc

într-un demers fără precedent, și cu atît mai lăudabil, copii Constanței Crăciun au pus mînă de la mînă și au început să facă cheltuieli pentru primele măsuri de protecție. Prima dată, ei au cumpărat șufe și țăruși de fier, de care au ancorat brazi ca să împiedice erodarea malurilor. „Pe cheltuiala noastră am făcut toate astea, primarul nu ne-a dat nici măcar autorizații să tăiem niște brazi pe care să-i ancorăm în calea apelor. Dacă nu-i punem aici, probabil că luau apele tot satul. Așa au luat cinci stîlpi de electricitate, care nu apar ca fiind luați de ape la inundații, că au făcut ei niște aranjamente cu cei de la Renel, și le-au pus la loc, dar fără să facă lucrări de consolidare, și s-au înfundat în pămînt. Știți că, atunci cînd au căzut firele pe case ne rugam de cei de la Renel să vină să taie curentul, și nu au vrut? Au zis că pe ei nu-i interesează decît stîlpii luați de ape, nu cei căzuți. Și ieșeau la scîntei din firele alea, mai ceva ca din artificii”, povestește Constanța Funduc. Cu bărbatul căzut la pat, femeia și-a chemat sprijin: băiatul de la Ploiești și fata, din Germania. Băiatul face acum naveta din Bacău la Ploiești, o dată la două săptămîni, iar fiica sa vine din Germania cam o dată la două luni. Din aprilie, au început să construiască gabioane. „Se topeau zăpezile și erau avertizări de inundații pe toate gardurile. Am venit fuga în țară, și eu, și soțul, și atunci am început să facem gabioane. Din banii noștri. Primarul nici nu a vrut să stea la discuții cu noi. Ne-a spus că pentru a le monta trebuie să avem proiect, altfel să facem cu ele ce vrem. Și, de atunci le ținem aici, în grădină. Am plătit și camioanele cu piatră de rîu, să vină le descarce la noi, ca să avem cu ce umple gabioanele. Am cheltuit bani aiurea și nu ne lasă să ne apărăm practic împotriva furiei apelor”, ne-a spus Lorena Nachtwei, fiica Constanței, care este căsătorită în Germania.
Soțul ei, care înțelege bine românește, se uită la noi amuzat de uluirea care ni se citea pe față în momentul în care ne uitam la muntele de gabioane nefolosite. „Avem aproximativ 70% din gabioanele necesare pentru refacerea malului în linie dreaptă pe o distanță de 200 de metri. Dar ni se refuză amplasarea lor pentru apărarea satului, cerîndu-ni-se proiecte pe banii noștri. De fapt, și cînd i-a cerut mama un bulozer, să vină să mai ridice un pic malurile, primarul a repezit-o”, a povestit Lorena. „Mi-a zis că un buldozer costă un milion două sute ora, și el nu vrea să dea pentru noi 12 milioane de lei pe zi. Am făcut reclamații și la Mediu, și la Ape, ba a venit un domn Maftei și, sătul pînă la urmă să mă tot vadă pe la Bacău, a dat un buldozer. Dar mi-a spus că dacă fac gateriștii scandal, el ia buldozerul înapoi. A trimis un om de 69 de ani, care nu știa ce are de făcut și care a început să asculte de comenzile gateriștilor. E unul Senteș peste rîu, care zicea că el e șef de trib și doar de el trebuie să asculte și să devieze albia mai înspre sat, adică prin curțile noastre”, au spus și Constanța Funduc și fiul ei Ion.
„Mie mi-au spus vecinii că gateriștii, sătui că am tot făcut reclamații peste tot și că ei nu-și pot împinge albia către sat ca să-și poată face platformă pentru camioane, au dat zvon că dau cinci milioane de lei oricui ne pune foc la casă”, a povestit și Ion Funduc.

Primarul din Brusturaosa neagă acuzele

Primarul Todirel Drumea neagă vehement toate acuzele. El spune că e ușor să arunci cu noroi în cineva dacă nu cunoști toată situația, iar din punctul lui de vedere noi nu cunoaștem situația. Cu toate că sătenii ne-au pus la dispoziție și fotografii și documente oficiale, inclusiv de la Prefectura Bacău, prin care erau înștiințați să stea liniștiți că vin cei de la Direcția Apelor să le facă malurile. Cu primarul Todirel Drumea am luat legătura telefonic, fiind plecat în concediu. Altfel, la primărie nu era nimeni din conducere, viceprimarul și secretarul fiind plecați timp de trei zile la Slănic Moldova, la o întrunire cu Protecția civilă.
Drumea a fost extrem de indignat de acuzele sătenilor și a lăsat să se înțeleagă că între el și familia Funduc există un fel de hărțuială cu reclamațiile și că aceștia nu au dreptate. „Nu le-a pus nimeni să facă gabioane. Ce. credeți că oricine vrea poate să facă așa ceva? Au și acelea un STAS. Ei sînt supărați că au apă în subsol, dar ce vină am eu că a crescut nivelul pînzei freatice. Acolo, de fapt, sînt neînțelegeri între vecinii de pe cele două maluri ale apei. Eu n-am nimic cu nici un gaterist, nimeni nu mai are gater acolo”, a susținut primarul. Cînd i-am replicat însă că am fost la familia Senteș și am făcut fotografii la utilaj care aștepta pe un fel de linie ferată în fața porții lui Senteș, primarul a început să spună că, de fapt, el acolo nu se mai bagă pentru că este treaba celor de la Ape. „Să vină ei cu proiect și să facă totul acolo, ca să se termine odată. Au fost atîtea controale, că m-am săturat. Sau, să și le pună ei acolo pe propria răspundere, că nu le-a interzis nimeni să le amplaseze în mal. Iar luni, voi fi în comună și-i voi cere personal șefului de post să se ocupe de cazul acela cu amenințarea cu incendierea casei familiei Funduc”, a promis primarul. (Mirela ROMANEȚ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!