Glonțul trădării stă la tîmpla privatizării BCR

Societatea de Investiții Financiare Moldova Bacău a solicitat miercuri, 19 iulie, Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) și Comisiei de privatizare a Băncii Comerciale Române (BCR) o întîlnire de urgență pentru clarificarea modului în care va fi modificat Actul constitutiv al BCR la viitoarea Adunare Generală Extraordinar a Acționarilor băncii (AGEA), convocată de AVAS pe 4 august, astfel încît să se asigure o protecție eficientă a drepturilor acționarilor minoritari. SIF Moldova consideră această problemă ca fiind capitală pentru acționarii minoritari, pentru că propunerile de modificare a actului constitutiv din convocatorul AGEA pun acești acționari în pericol de a-și pierde puterea de influențare în luarea hotărîrilor în AGA la BCR și pot da acționarului majoritar capacitatea de a decide chiar delistarea băncii de pe piața de capital. Cele cinci SIF-uri reprezintă aici nu main puțin de 9.000 de acționari pe care îi au în toată țara.

SIF Moldova a fost prima care a sesizat acest pericol cînd AVAS a comunicat, pe 30 iunie, ultima variantă a proiectului de hotărîri pentru modificarea actului constitutiv al BCR, inițiat încă din luna noiembrie a anului trecut. Astfel, societatea din Bacău a solicitat din proprie inițiativă, pe 10 iulie, convocarea AGEA la BCR. Solicitarea a fost interpretată aproape de toată lumea, inclusiv în presa de specialitate, ca un adevărat convocator, deși SIF Moldova nu deține la BCR decît 6% din capitalul social, iar condiția ca o AGA să fie convocată impune întrunirea a cel puțin 10% din capital. De aici, o serie întreagă de comentarii și speculații, alimentate prin faptul că AVAS chiar a convocat AGEA pentru data de 4 august, prin Consiliul de supraveghere al băncii care încă mai reprezintă statul român pînă cînd Erste Bank va achita toți banii pentru pachetul său de acțiuni la BCR. „Solicitarea de a se convoca AGA la BCR, venită din partea noastră, este reală – ne-a declarat vicepreședintele SIF Moldova, Costel Ceocea. Dar conținutul convocatorului publicat de Consiliul de supraveghere reflectă exclusiv punctul de vedere al AVAS, nu al nostru. Cu cele șase procente pe care le avem la BCR, noi nici nu puteam convoca o adunare generală. Repet, doar am solicitat să se facă aceasta”.

AVAS s-a înțeles cu SIF-urile înaintea privatizării BCR

Inițiativa SIF Moldova putea trezi interesul tuturor celorlalți acționari minoritari ai BCR. Lucru care, cel puțin în parte, s-a și întîmplat, însă nici unul nu s-a manifestat oficial în acest sens, astfel încît să se adune cele 10 procente minim necesare, iar minoritarii să propună ei înșiși modificările la statutul băncii, în favoarea lor. Atitudinea celorlalți acționari minoritari, în speță a SIF-urilor, care dețin cel mai mult din capitalul social al BCR, este cu atît mai de neînțeles cu cît, din informațiile pe care le avem chiar din cercurile apropiate SIF, în această perioadă a avut loc și o corspondență intensă între SIF-uri și chiar întîlniri de lucru pe această temă. Reprezentanții celor cinci societăți de investiții au discutat cum să clarifice divergențele de opinii dintre acționarii minoritari ai băncii și cum să fie modificat statutul acesteia, conform convocatorului AVAS. între acționarii minoritari există chiar o convenție în acest sens, premergătoare procesului de privatizare, pentru convergența acțiunilor prin care să facă față oricărei presiuni din partea acționarului majoritar. Mai mult, tot premergător privatizării, un acord a fost încheiat și între minoritari și AVAS, tot pentru protejarea celor dintîi. Dar, Erste Bank se pare că nu are cunoștință de acesta. Referitor la acordurile premergătoare privatizării, Costel Ceocea nu a făcut nici un comentariu, invocînd „o clauză de confidențialitate” pe care este obligfat să o respecte, dar nici nu le-a negat. în schimb, cu doar patru zile în urmă, președintele SIF Banat-Crișana, Ioan Cuzman, a fost mai tranșant și a făcut declarații explicite despre un acord între SIF-uri și Comisia de privatizare a BCR, semnat încă din 22 noiembrie 2005.

Tatonare sau trădare pe față?

Cu sau fără divergențe între acționarii minoritari (deși acestea se confirmă), convocatorul AGEA de la BCR din 4 august îi pune pe minoritari pe jar. în acest fel, la adunare ar putea ca minoritarii să se opună propunerilor AVAS, iar acestea să nu fie adoptate dacă acționarii vor fi uniți și vor întruni cvorumul cerut de lege. Numai că aici se poate lua în calcul și atît de bătrîna „trădare” (act de care poate face uz, în ultimă instanță, oricare dintre minoritari) și despre care în presa de specialitate se vorbește deja. Prin urmare, unele SIF-uri ar putea să nu voteze modificările propuse de AVAS. Mai mult – spun unele surse din preajma SIF-urilor – că o atmosferă de confuzie, în acest sens, este chiar promovată, intenționat. Confuzia este cu atît mai mare cu cît, cum arătam, Erste se pare că nu cunoaște acrdurile dintre minoritari și Comisia de privatizare a băncii. Dar, pe de altă parte, se vorbește și de un proiect de înțelegere între Erste Bank și SIF-uri, la inițiativa băncii austriece, însă cei de la SIF Moldova au declarat că nu știu nimic despre aceasta. Acorduri lîngă acorduri, deci, dar cu taote acestea situația privatizării BCR pare să stea pe muchie de cuțit, în condițiile în care acum nu mai recunoaște stînga ce face dreapta. Ba, mai mult, unii comentatori își amintesc de prețul cu care a fost cumpărată BCR, adică 7,65 de lei pe acțiune, o valoare nu prea departe de calibrul cartușului de 7,62 de milimetri, pe care disensiunile dintre SIF-uri, dintre acționarii minoritari în general, îl țin acum lîngă tîmpla privatizării BCR, dacă aceștia nu vor acționa concertat. Slăbirea minoritarilor ar putea duce, în final, chiar la scoaterea acțiunilor BCR de pe piața de capital – acțiune promisă de Erste imediat după privatizare -, pe motivul lipsei de tranzacții cu asemenea acțiuni, pentru că la un preț mic SIF-urile nu ar mai fi tentate să vîndă. Minoritarii susțin, însă, listarea BCR la Bursă prin „Ofertă inițială”, dar din convocatorul pentru AGEA din 4 august aceasta nu mai apre ca obligatorie. Or, oferta inițială presupune emiterea de noi acțiuni pentru a se crea o piață pentru titlurile BCR, deci a unui interes pentru ele. Avantajul unei astfel de piețe ar fi tocmai creșterea prețului acțiunilor băncii, adus la nivelul de 7,65 de lei pe unitate prin contractul de privatizare. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!