Pictorița dintr-a VI-a

• elevă în clasa a VI-a la Școala nr. 2, Magda Perju și-a trecut în cont un nou premiu de prestigiu la pictură • ea a cîștigat locul al II-lea la „Olimpiada fanteziei”, organizată de Visa

Premiul I și medalie de aur la concursul de pictură „Expo 2005” din Japonia, premiul II la „Flores juventudes” de la Bruxelles și la Olimpiada fanteziei organizată de Visa și Raiffeisen Bank și premiul III la concursul „Salvați copiii” din Japonia. Acestea sînt doar patru din cele mai importante distincții pe care Magda Perju și le-a trecut deja în cont. În total, sînt vreo cîteva zeci de premii. E un semn că micuța pictoriță din clasa VI-a A a Școlii nr. 2 a devenit deja o certitudine. Ultimul succes a venit la începutul lunii în curs, cînd Magda a cîștigat locul secund la „Olimpiada fanteziei – Crează un viitor mai bun”, un concurs de desen și pictură organizat, în anii olimpici, de către Visa și o bancă, anul acesta fiind rîndul celor de la Raiffeisen Bank. De altfel, tema întrecerii a fost Jocurile Olimpice de la Atena. Magda Perju a trimis la București două lucrări, „Vis împlinit” și „Vom fi cu toții la Atena”, prima convingîndu-i pe membrii juriului că băcăuanca merită să fie premiată. Un verdict care a suprins-o atît pe Magda, cît și pe profesoara acesteia, Angela Salahoru, care se așteptau să cîștige cu cea de-a doua pictură. Asta nu înseamnă, însă, că bucuria premiului doi, care i-a adus Magdei 150 de euro și cîteva premii în obiecte, nu a fost la fel de mare. De altfel, micuța pictoriță de la Școala nr. 2 a simțit că va fi printre laureați, pentru simplul motiv că pregătirea celor două lucrări nu a dus lipsă de peripeții. „Prima dată, am pus-o să refacă lucrarea, pentru că nu mi-a plăcut. A refăcut-o, dar mai trebuia o culoare pentru fond, pe care am adus-o eu de acasă. Era, însă, un tub ceva mai vechi, de prin anii studenției mele, ceea ce și-a spus cuvîntul, în sensul că aceasta contrasta evident cu celelalte culori, așa că Magda a luat-o de la capăt. A treia oară totul părea perfect, dar, odată puse în plasă, lucrările s-au îndoit. Din fericire, însă, acestea și-a revenit în timp util”, ne-a povestit profesoara Amgela Salahoru, în timp ce Magda a explicat că „întîmplările de acest gen îmi aduc noroc”.

Prima „planșă”: pereții casei bunicilor

Talent precoce, Magda și-a încercat prima dată talentele pe peretele din spatele casei bunicilor. „Cred că avea vreo trei ani. Peretele din spatele casei părinților mei din Onești este foarte drept, ceea a atras-o pe Magda. Cred că mai sînt și acum desenele de pe pereții casei”, și-a amintit Lăcrămioara Perju, mama Magdei. Prima pictură adevărată a făcut-o, însă, în clasa a III-a, atunci cînd a și cunoscut-o pe profesoara Angela Salahoru. Un an mai tîrziu, micuța pictoriță îi mărturisea mamei că ar vrea să nu mai lucreaze cu doamna profersoară. „Mă săturasem să-mi spună că lucrările nu sînt bune și să mi le întoarcă înapoi”, spune Magda. Recunoaște, însă, că acum nu ar renunța pentru nimic în lume la sfaturile ei, chiar dacă „o mai chinui”, după cum însăși profesoara Salahoru spune. De ce pictură? „Pentru că așa am simțit”, spune Magda. Primele premii ale acesteia au fost considerate de către unii drept simple întîmplări, dar micuța pictoriță și profesoara sa și-au văzut liniștite de treabă, deși, pentru asta, au trebuit să o roage de multe ori pe femeia de serviciu să nu le încuie, seara, în școală. Cu zece pe linie la școală, cu alte cîteva premii luate pentru compuneri literare, Magda spune că nu va renunța niciodată la pictură, deși nu pare foarte atrasă de perspectiva continuării studiilor la un liceu de artă. În aceste condiții, costurile deloc mici ale caietelor de desen ori ale tot felul de culori, contează prea puțin, chiar dacă mama a rămas șomeră doar pentru că a avut curajul să nască un copil la vîrsta de 30 de ani. Un copil care a ținut morțiș să intre pe ușa din față a artei. (Eduard CUCU)