ATENȚIE!!! Tiberiu, textul mai are poze în interior, la anumite subtitluri…. Rugămintea mea e să fie cît mai animat puse în pagină, să fie vie. M…

ATENȚIE!!! Tiberiu, textul mai are poze în interior, la anumite subtitluri…. Rugămintea mea e să fie cît mai animat puse în pagină, să fie vie. Mulțam!!!!!

are foto „inun” – Un pod provizoriu care stîrnește strigăte de ajutor din partea oricui se hazardează să treacă pe el
foto, cod „inun2” – Aluviunile mai înalte decît casele nu sînt stîrnite de săteni, în ideea că le mai protejează

Fără apărare în calea apelor

în județul Bacău, inundațiile au afectat peste două sute de obiective de importanță majoră: drumuri, diguri, poduri, sisteme de apă, stații de tratare și epurare, canalizări și albii de rîu care au fost pur și simplu modificate de furia apelor. în fața acestui dezastru de proporții, toată lumea și-a arătat compasiunea, toți au promis ajutor, cu prioritate pentru refacerea infrastructurii. Promisiunile au fost valabile pînă cînd a venit vorba și de alocarea fondurilor. Dintr-o singură tăietură cu pixul, din birourile Capitalei au fost tăiate de la rație peste 120 de obiective. Au rămas 77 cu finanțare directă de la Guvern, considerate priorități de investiții. La demararea lucrărilor, guvernanții păreau a se ține de cuvînt, iar banii erau deblocați tranșă după tranșă. Intrau în contul Consiliului Județean și, de aici, în conturile consiliilor locale, care încheiau contracte cu firmele de construcții. în total, vreo 423 de miliarde de lei vechi. Ajunși la această sumă, guvernanții au închis robinetul. Brusc și, pînă în prezent, definitiv. „Anul trecut am primit bani și nu am nimic de spus. Anul acesta, în schimb, nu au mai fost dat nici un leu. Ni s-a cerut să ne implicăm cu fonduri de la Consiliul Județean, dar banii noștri sînt aproape inexistenți. Cu 70 de miliarde de lei cît s-au alocat, tot de la București, pentru toate drumurile din județ, nu se poate face nimic în condițiile în care necesarul este de peste 1.800 de miliarde de lei”, ne-a declarat Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean Bacău.

Pe șantiere urlă cîinii a pustiu

Impulsionate de „generozitatea” autorităților, firmele de construcții, sau cele care dețineau utilaje care puteau fi folosite la recostruccția infrastructurii s-au năpustit să-și adjudece lucrări. Au lucrat însă doar cît le-au ajuns banii. Unele firme, de teamă să nu piardă banii pînă la finalul anului, și-au cumpărat și depozitat materialele de construcții cu care au mai lucrat pînă în primăvara acestui an. Din martie, însă, șantierele au rămas pustii. Reprezentanții Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, cei care au rolul să verifice stadiul și calitatea lucrărilor, n-au mai fost în raiduri de anul trecut, pentru că nu au ce să inspecteze. Singura care s-a mai dus pe teren a fost Angela Bogea, vicepreședintele Consiliului Județean Bacău. „Este revoltător! Se dărîmă și ceea ce s-a făcut pînă acum. Ne batem joc de banii noștri. Lucrările au rămas la un stadiu care nu permite conservarea, iar apele strică și ce s-a făcut pînă acum. La fel și ploile sau chiar vîntul, care deteriorează lucrările începute, dar rămase de izbeliște”, a remarcat Angela Bogea.
Cu banii alocați anul trecut de Guvern, firmele au putut să deschidă șantierele și să înceapă lucrările. Doar într-un singur loc se pot lăuda autoritățile județene că acestea au fost finalizate: refacerea drumurilor comunale din Gîrleni, dar investiția a fost foarte mică, de 400 de milioane de lei, și a necesitat doar balastarea unor drumuri, fără compactare. „Eu personal am umblat pînă în toamna anului trecut după balastiere și cu grederul după mine, că ajunsesem să mă înjure șoferii că nu mai scăpau de mine. Căram și cîte șapte-opt mașini de balastru pe zi. Dar, ne-am făcut treaba”, spune Zîna Săilă, viceprimarul comunei Gîrleni.
Acesta este însă un caz fericit. în rest, lucrările sînt în stadiu incipient, și doar cîteva dintre ele sînt trecute în statistici ca fiind executate în proporție de peste 50 la sută. „Nu stau oamenii pentru că nu au garanția că-și vor primi banii pe lucrările efectuate. Firmele care au putere economică mai mare, au mai dus-o și au creditat statul, dar cele mici au încetat lucrul imediat cum au fost sistate și fondurile”, ne-a declarat Viorel Miron, primarul orașului Comănești. Ciudată este și poziția patronilor firmelor care au constractat lucrările de refacere a pagubelor produse de inundații. Aceștia refuză să comenteze în vreun fel faptul că nu și-au primit banii și că au rămas cu contractele suspendate în aer, de teamă să nu-i supere cumva pe guvernanți și să rămînă cu buza umflată. „Ce vreți, să luăm țeapă de la stat?! Lăsați-ne, că și așa avem destule probleme, nu ne mai tîrîți și dumneavosdtră într-un scandal cu autoritățile”, ne-a spus unul dintre patronii unei firme destul de cunoscute și care are lucrări de cîteva zeci de miliarde de lei contractate cu fonduri de la Ministerul Transporturilor.

are foto „petraru” – „Sîntem la doi metri sub nivelul pîrîului și cei de la Drumuri Naționale ne lasă în voia Domnului”, se plînge Octavian Petraru, un localnic din Agăș

Sătenii nu văd mai departe de primărie

Viața de zi cu zi a oamenilor de pe Valea Muntelui, acolo unde Trotușul a fost pentru cîteva zile Dunărea României, include acum și transformările aduse de inundații. Cioate sau bușteni înămoliți de anul trecut sau de acum doi ani încă ma rînjesc de pe unde nici nu gîndești. Cele mai multe de pe malurile pîraielor, iar oamenii nici nu se gîndesc să le clintească din locul lor. „Acuma, așa cum sînt ele, au înălțat malurile. Nu vedeți că noi sîntem la vreo trei metri sub nivelul pîrîiașului ăsta? Ehe, pare mic acum, dar cînd vine viitura e mare cît muntele. Nu vedeți că primarul ăsta n-a făcut nimic aici?”, ne întreabă oamenii, adunați cu mirare cînd văd că noi ne mai interesăm de mersul lucrărilor după inundații.
„Au uitat de noi. Au venit atunci, s-au fotografiat cu cizmele pline de noroi și ne-au lăsat la mila Domnului. L-am luat de gît pe primar, iar el spune că nu vin banii de la București. Păi, noi, ce să credem, că Tăriceanu ăsta, la televizor tot zice că dă bani?! Unde-s atunci, că au plecat muncitorii de la firme ca din pușcă”, spun și oamenii din Asău. „Primaru’ nostru-i mai tot timpul plecat, ba la Iași, ba la Bacău, ba cine știe pe unde. Da’ bani pentru reparații tot nu vin. Iote cum trecem noi apa de la Spoileni, pe puntea asta care se clatină ca frunza pe apă. Am pus noi saci cu greutăți, ca să nu se mai balanseze chiar așa avan, da’ ți-ai găsit! Aici trebuie pod gospodăresc”, spun oamenii care trec cu chiu, cu vai peste un pod improvizat peste apa acum pașnică. „Uite, doamnă, eu încă mai scot nămol din beci de la inundațiile de anul trecut. Apele au adus numai pietriș peste grădină. Cred că am să mor și tot nu voi reuși să car atîta amar de balastru pe care nu cresc nici scaieții”, ne-a spus un locuitor din Palanca. „Noi sîntem aici sub nivelul pîrîului ăsta, la Gura Agășului. Au un pod ăștia de la Drumuri Naționale și am făcut și memorii să se adîncească albia, că n-are nici jumătate de metru. Nu-i interesează doamnă, că doar nu strau ei aici, la mila apelor. La prima viitură ne ia apa din nou că nu are pe unde trece pe sub podul ăsta. Așa l-au preluat ei, așa l-au lăsat, nimic n-au făcut la el de vreo 30 de ani”, a spus cătrănit și Octavian Petraru, care ne-a rugat să-i trecem și numele , doar, doar autoritățile carora le-a trimis memorii le vor lua în seamă.

Aleșii locali arată cu degetul la județ

între ciocan și nicovală, primarii localităților afectate de inundații spun că oricîte demersuri ar face tot nu primesc bani. Cer de la județ, iar de aici sînt trimiși la București, întrucît fondurile, chiar dacă la un moment dat ajung în conturile Consiliului Județean, sînt alocate de diverse ministere pentru lucrările de infrastructură care se refac pe domeniul lor de activitate. De fapt, acești bani se alocă avînd o destinație precisă, așa încît banii nu pot lua un alt parcurs. Unul dintre primarii care nu a stat cu mîna întinsă la pomana Guvernului este Andrei Șerban, primarul orașului Slănic Moldova. Izolat la un moment dat de viiturile de pe versanți, primarul n-a mai stat pe gînduri și a pus la treabă tot ce însemna utilaj, indiferent că era al primăriei sau al vreunei societăți. Doar pentru refacerea a 1.600 de metri liniari de drum naional, a avut nevoie de sprijinul autorităților. „Și l-am primit, nu pot spune că am fost ignorat. Ministerul Transporturilor a reacționat și au trimis banii pentru refacerea acestei porțiuni de drum care ne rupea de lume. La sfîrșitul anului trecut, am primit bani și pentru singurul pod pe care
l-a făcut pînă acum primăria în localitate. Mai avem un singur obiectiv, cel puțin deocamdată: surparea șoselei naționale în dreptul izvoarelor de apă minerală. Șoseaua este surpată în albia Slănicului și a atras după ea și rețelele de apă și de canalizare. La Direcția Apelor Siret există însă un program de reabilitatare a acestei zone, despre care am asigurări ca vă demara în septembrie”, a relatat Andrei Șerban.

are foto, cod „inun1” – Singurele lucrări efectuate cu simț de răspundere sînt cele ale CFR, care a și consolidat malurile albiilor pe unde trec podurile de cale ferată

Cu forțe proprii sau cu miloaga

în ceea ce-i privește pe primarii de pe Valea Muntelui, aceștia spun că veniturile lor bugetare sînt mult prea mici pentru a îndrăzni să se gîndească la finanțări proprii. Ca să nu mai vorbim de valoarea imensă a lucrărilor de infrastructură. Cu toții recunosc că tot ce s-a făcut pînă acum în zonă sînt lucrări provizorii, pentru a le permite oamenilor să-și reia viața cît de cît normal. Lucrările definitive însă nu au fost abordate decît pe hîrtie și în declarațiile pompoase ale autorităților. „Eu nu mai îndrăznesc să apelez la firmele din zonă, pentru că multe dintre ele nu și-au primit banii nici pe jumătate din lucrările efectuate anul trecut. Să vină Guvernul cu firmele pe care le vor găsi cei de la București la licitații. Și dacă acestea vor finanța din buzunarul propriu lucrările, este cu atît mai bine”, ne-a spus Toma Spoială, unul dintre primarii care s-a luptat cu insistență pentru demararea lucrărilor de infrastructură în Agăș, localitatea pe care o păstorește. „Nici una dintre firmele care au contractat lucrări anul trecut nu mai lucrează. Toate șantierele sînt închise. Doar o firmă din București, Edil Construct, este singura care mai are muncitori pe șantier. Și au mai făcut lucrări de amenajare și consolidare a malurilor cei de la CFR. De altfel, se și vede pe unde au lucrat ei. Au pus gabioane, au adîncit albiile peste care trec podurile lor, au făcut treaba ca la carte. Dar asta, doar pe cîte 70 de metri în aval și în amonte de podul CFR, pentru că atîta au ei în jursidicție. în rest, nu s-a făcut absolut nimic pe nicăieri, nici drumurile, nici cei de la Ape”, a spus și Aurelian Popa, viceprimarul comunei Agăș.
„Cele mai mari distrugeri la noi le-a făcut Trotușul. Dar, nu s-a făcut nimic niciunde. Apele au luat și poduri, și șosele. Nimic nu s-a mișcat pînă acum. am primit aproximativ un miliard de lei pentru plata proiectelor și a studiilor topo și geofizice în vederea construirii unui pod la Păcuri, pentru că acolo avem o sută de familii izolate complet și la ora actuală. în rest, tot ce-am făcut sînt lucrări provizorii și au fost efectuate cu forțe proprii. Plătim un buldozer cu 1,2 milioane de lei ora pentru adîncirea albiei. Problema cea mai gravă este în cartierul Tăbăcari , unde am opt blocuri de locuințe în pericol, întrucît apa din Trotuș a ajuns să-și croiască albie aproape prin subsolurile imobilelor”, ne-a spus și Ștefan Șilochi, primarul orașului Tîrgu Ocna.

are foto, cod „inun3” – De la vizitele de anul trecut și pînă acum, primul ministru a uitat de dramele oamenilor de pe Valea Muntelui

Primarii ajung să amenințe cu demisia

Sătui de tegiversări la infinit și de presiunile la care sînt supuși de localnici, primarii din comunele afectate de inudații ajung să amenințe cu demisiile din funcții. Unul dintre aceștia este primarul Ioan Șelaru, din Zemeș. Acesta a fost la un pas să renunțe la funcția pe care o deține chiar săptămîna trecută. Printre motive a fost și acela că nu a mai primit nici un leu pentru refacerea drumului județean calamitat la inundațiile din 2005. „Toate relele din comună se sparg în capul meu. Oamenii mă acuză de calitatea drumului și nu înțeleg că banii nu îi aduc de la mine de acasă, ci îi primesc de la Bucuruești. Ce să le explic eu lor, că de acolo nu mai vin fonduri? Așa că mai bine plec și las pe altul, poate are mai mult succes decît mine”, a declarat furios primarul, care și-a depus inițial demisia la Prefectura Bacău, apoi a revenit și și-a retras-o.
Cam aceleași motive a invocat și primarul din Brusturoasa, care și-a anunțat intenția demisiei în presă. „în total, am primit 5,2 miliarde de lei pentru trei obiective distruse de inundații, ale căror reparații totale se ridică la peste 80 de miliarde de lei. Ce să fac cu acești bani? Am reușit doar reparația definitivă a cinci kilometri de drum comunal, iar la bugetul primăriei am doar 320 de milioane de lei pentru drumuri și poduri. Ăștia se vor duce mai mult pe proiecte și studii de fezabilitate, nu pentru lucrările efectuate. Ca să nu mai spun că, la Ciotloșeni am 148 de persoane izolate”, ne-a declarat Todirel Drumea, primarul comunei Brustuorasa.
Nici la Livezi situația nu este mai strălucită. Primarul Ionel Costea a reclamat că este la un pas să fie agresat de sătenii din Prăjoaia, ai căror copii nu au cum să treacă Tortușul și ocolesc 19 kilometri ca să ajungă la școala din centrul comunei. „Oamenii au rămas izolați de la inundațiile de anul trecut, după ce s-a rupt podul care făcea legătura între sat și comună. Zilnic am cîte 20-30 de oameni la primărie, să întrebe ce se întîmplă cu podul, și eu nu știu ce să le mai spun. Mă aștept în orice moment ca oamenii să se revolte și să iasă în stradă”, declarat Costea. în ceea ce-i privește pe sătenii din Urechești, nici aceștia nu se pot aștepta la prea multe în acest an. „N-am primit nici un ban pentru calamități. Ne presează furnizorii care au scos mîlul din comună, că trebuie să le achităm patru miliarde de lei. Pentru reparația drumurilor n-am avut decît 500 de milioane de lei din bugetul local”, a declarat Vasile Dumbrăveanu, viceprimarul comunei Urechești.

Digurile de pe Trotuș din Onești, coșmarul consilierilor locali

Municipiul Onești este legat de capitala județului și Ardeal prin două puncte: un pod rutier și altul CFR, ridicate peste rîul Trotuș. Ambele au fost afectate de inundațiile din vara trecută și pentru refacerea digurilor de protecție de pe rîurile Trotuș și Cașin sînt necesare investiții de peste un milion de euro. De fapt, valoarea totală se ridică la 44 de miliarde de lei, bani pe care administrația locală nu-i poate aloca sub nici o formă din bugetul propriu. Ca să nu mai vorbim că cele două obiective sînt, de fapt, fie în curtea Drumurilor Naționale sau a Direcției Apelor, fie în cea a CFR-ului. „Podurile sînt situate cam la 100 de metri unul de altul. în ambele cazuri, apele au măturat dalele de protecție de pe maluri, și în aval, și în amonte de picioarele podurilor. De asemenea, au mai fost luate de ape dalele din zona Bazar și cartierul Dalas, dar și de pe rîul Cașin. Noi am făcut proiecte de finanțare guvernamentală imediat după producerea inundațiilor, dar pînă în prezent nu ne-am ales decît cu promisiuni. Am început să refacem digul de protecție din zona Bazar, pentru că riscul de inundații este extrem de mare și afectează toată zona comercială a municipiului”, declara Emil Lemnaru, primarul de Onești, cu cîteva zile în urmă. Edilul spune că, în cel mult o lună, lucrările de refacere a digurilor în zona Bazar se vor finaliza. Cert este că Oneștiul după inundații a primit doar trei miliarde de lei pentru reparațiile podului de la Slobozia, la care a mai adăugat și municipalitatea alte două miliarde de lei.

are foto cod „spoială”, (Foto: Liviu MAFTEI), Primarul Toma Spoială vrea să se pună bine cu Dumnezeu, ca să nu mai plouă în Agăș

Autoritățile promit după cum le dictează șefii de la București

Șefii Prefecturii, cei care au făcut demersurile la București pentru viramentul sumelor necesare lucrărilor de reconstrucție, sînt optimiști. Asta, în condițiile în care anul acesta nu a ajuns nici un leu cu această destinație în Bacău. „Fondurile pentru continuarea lucrărilor distruse în timpul calamităților de anul trecut vin de la Uniunea Europeană, din Fondul Solidaritatea. Ca să se lucreze permanent, ar trebui să vină cam 500 de miliarde de lei pe an. Am înaintat deja la București o cerere prin care să ni se aloce încă 250 de miliarde de lei într-o primă tranșă. Poate vom obține măcar 200 de miliarde de lei. La împărțirea banilor, prioritate vor avea lucrările efectuate dar neachitate, fie parțial, fie în totalitate, și a căror valoare este de 129 de miliarde de lei, lucrările aproape de finalizare și cele menite să scoată oamenii din izolare”, a precizat prefectul Gabriel Berca. El este chiar optimist, convins fiind, așa după cum îi spun șefii de la București, că în cel mult două săptămîni, Guvernul va încheia contractul de finanțare cu Uniunea Europeană și banii vor începe să curgă spre localitățile afectate de inundații din județul Bacău.
De cealaltă parte, Consiliul Județean se spală pe mîini pentru că este doar un intermediar între banii de la autoritățile centrale și cele locale. „Consiliul județean doar distribuie mai departe către consiliile locale banii primiți de la Guvern, după cum hotărăsc membrii Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Consiliul Județean nu poate aloca nici un leu pentru că nu avem bani suficienți, noi nu avem foduri pentru refacerea calamităților produse de inundații”, a precizat Dragoș Benea, președintele Consiliului Județean Bacău.
în aceste condiții, concluzia este una singură și a fost lansată de primarul din Agăș: „Trebuie să ne facem o legătură telefonică directă cu Dumnezeu și să-l rugăm să ne ocolească ploile, ca să nu se întîmple un dezastru. Pentru că așa va fi. Aici, pămîntul este pe fugă și nu-i trebuie decît un bobîrnac să o ia la vale cu totul. Ajungem să se încrețească pielea pe noi cînd vedem norii de ploaie și știm că totul este rupt de inundațiile de anul trecut”, a concluzionat Toma Spoială. (Mirela ROMANEȚ, Claudiu TĂNĂSESCU)mbele au fost afectate de inundațiile din vara t

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!