Un pas înainte?!

Prima „operație” reușită nu a făcut-o ministrul Sănătății, ci ministrul Educației. Cel dintîi rezultat palpabil în campania anticorupție nu l-a obținut nici Justiția – prin Monica Macovei, nici Internele – prin Vasile Blaga, ci Mihai Hărdău – titularul de la Educație. Cred că acest lucru este semnificativ, și chiar simbolic atunci cînd Educația obține rezultate, înaintea Legii; în sensul că Organul de Ordine – „cu mască sau fără mască” – și justițiabilul, cu „robă sau fără”, trebuie să fie niște oameni (mai întîi) educați și civilizați.
Ancheta declanșată de d-l ministru în urma scandalurilor desfășurate ca într-o bătaie de joc națională, scandaluri legate de examenul de bacalaureat din acest an, s-a finalizat cu sancționarea severă a aproape o sută de profesori. Dintre aceștia, unui număr de 14 cadre didactice li s-au desfăcut contractele de muncă. Altora, li s-a interzis participarea în comisii de corectare pe o perioadă de trei ani. Ca român obișnuit cu compromisurile, dar și ca părinte înțeleg „bunăvoința” profesorilor respectivi ca pe „o mînă de ajutor”. A supraevalua, însă, o lucrare cu aproape patru puncte nu mi se mai pare un act de bunăvoință, ci o iresponsabilitate totală. Să ne mai gîndim că lucrările controlate de comisia de anchetă reprezintă doar o mică parte din totalul lucrărilor de la sesiunea din această vară. Unul dintre miniștrii învățămîntului din perioada post-decembristă – Andrei Marga, de pildă -, cu toată personalitatea sa proeminentă, cu toată cultura sa înaltă, rămîne „un pitic” pe lîngă actualul ministru, Mihail Hărdău.
Nu putem să ne mai limităm la nesfîrșit a gîndi doar la nivelul de român și de părinte, ci mentalitățile noastre, marcate de individualism și de un egoism-meschine ar fi bine să ni le mai schimbăm. Iar pe fiii, pe fiicele și pe nepoții noștri ar trebui să-i mai și învățăm că în viață nu se rezolvă totul cu bani, cu influență și cu prieteni, ci în special cu voință, cu muncă și cu spirit de corectitudine. Din păcate, „românul nostru” este un „om al materialului” și iubește mult prea mult banul. Așa că nu doar elevilor le-ar prinde bine niște lecții de viață, ci și profesorilor, dar mai ales demnitarilor. Ar fi bine să mai rabde și cei care (încă) nu știu ce înseamnă asta și care cred că lor li se cuvine totul doar pentru că au făcut o școală în plus, sau pentru că au obținut nu știu ce funcție, nu numai cei pentru care a răbda este un mod de supraviețuire. O lume normală și corectă este cea în care meritele aparțin nu atît celor care au învățat, ci acelora care dau rezultate.
Noi, cu toții, ar trebui să ne schimbăm metodele de căutare a soluțiilor pentru o viață mai bună: elevii să învețe, dar să și protesteze atunci cînd nu li se pun la dispoziție condițiile minime și decente pentru efortul lor, iar profesorii ar fi bine să conștientizeze rolul esențial pe care îl au în societate. De asemenea, să protesteze cu vehemență atunci cînd sînt desconsiderați de către autoritățile statului.
Aflăm, dar nu cu prea mare surprindere, ci doar cu o mare indignare, să sindicatele și nu mai știm cine ar fi protestat în urma măsurilor disciplinare luate de ministrul învățămîntului. Și iată că în acest moment îmi dau seama că este vorba despre acele „voci acoperite” despre care se face referire în legătură cu agenții acoperiți din presă, din sindicate, de peste tot. Aștept momentul cînd, în urma condamnării marilor corupți, se va da publicității știrea cum că însăși populația va trece la manifestații de protest în cazul în care corupții nu vor fi eliberați! (Gheorghe CHIȚIMUȘ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!