Sezonul sinucigașilor

Statisticile spun că, în fiecare zi, în medie, cel puțin un român își ia deliberat viața. Psihiatrii și legiștii afirmă că orice sinucigaș care ajunge pe masa de autopsie este un eșec al medicinei, prin faptul că un sistem medical de prevenție bine pus la punct ar trebui să evite 90 la sută dintre aceste situații. Pe de altă parte, psihiatrii diferențiază, pe drumul suicidului, mai multe tipuri de „călători”, cu variate feluri de experiență. Unii amenință că se vor sinucide, dar nu își pun în aplicare niciodată planul. Alții încearcă să-și suprime viața, dar nu reușesc și, în fine, mai sînt cei care își duc la capăt actul. Deteriorarea relațiilor umane, incertitudinea locului de muncă și insecuritatea generată de o societate șchioapă, aflată în plină tranziție, reprezintă numai cîteva dintre motivele care generează alarmanta creștere a numărului cazurilor de tentative de sinucidere, mare parte dintre ele finalizate.

Ultimele săptămîni au înregistrat un adevărat un val de sinucideri în județ. Cele peste zece cazuri de suicid înregistrate în ultima lună reprezintă un adevărat record, iar în fiecare situație victimele au fost bărbați. Cele mai recente cazuri au avut loc în municipiul Bacău, unde un tînăr de 21 de ani s-a spînzurat de bătătorul de covoare deoarece nu mai avea pe nimeni și fusese expulzat din Belgia, și în Onești, unde un pensionar și-a pus capăt zilelor deoarece soția și fiul său au plecat la muncă în Italia și l-au lăsat înglodat în datorii.
Doctorul Marcel Bădără, șeful Serviciului de Medicină Legală Bacău, este de părere că o cauză importantă a suicidului o reprezintă eșecurile sentimentale. Ierarhizînd motivele care stau la baza comiterii actului, doctorul Bădără situează pe o a doua treaptă problemele materiale și abia mai apoi bolile psihice.
Practic, suicidul se traduce prin incapacitatea unei persoane de a-și manifesta agresivitatea asupra celor din jur, pe care fiecare o deține într-o doză mai mare sau mai mică, și pe care o canalizează împotriva propriei persoane.

Orășenii sînt mai tentați de sinucidere decît țăranii

Spre exemplu, în Moldova, cele mai multe cazuri de sinucidere se întîlnesc în județele industrializate, cum ar fi Bacăul sau Galațiul. Un raport între numărul de crime, sinucideri și accidente arată că unei crime îi corespund 1,6 sinucideri și 3,3 accidente. Cele mai multe acte de sinucidere, în proporție de 60 la sută, se produc în mediul urban, numărul mai redus al celor din mediul rural ce recurg la suicid fiind explicat prin aceea că, la țară, mai mult decît la oraș, sinuciderea este privită ca act necreștinesc. în funcție de ocupația sinucigașilor, studiile arată că nu există diferențe semnificative (36 la sută muncitori, 32 la sută agricultori, 30 de procente funcționari). într-o clasificare a factorilor ce favorizează actul, pe primul loc s-ar situa conflictele familiale, urmate de afecțiunile psihice.
Cele mai multe sinucideri în județul Bacău au loc în perioada aprilie-august. Pe fondul unui psihic labil, accentuat de astenia de primăvară, orice eveniment nefericit legat, de exemplu, de un conflict de muncă, un scandal familial, poate induce o stare de depresie profundă. De aici și pînă la comiterea gestului mai este doar un pas. Explicația „sinuciderilor de vară” este în primul rînd consumul exagerat de alcool, adesea tărie, pe o vreme deosebit de caldă, fapt care, spun specialiștii, ia mințile oamenilor, care ajung să nu mai fie conștienți de faptele lor. Psihiatrii spun că după ce trece efectul euforizant al alcoolului apara o stare de depresie accentuată, sentimentul de culpabilitate și inutilitate.

Femeile vor, dar bărbații reușesc mai des

Tentativele de sinucidere sînt mult mai frecvente la femei, în proporție de 67 la sută, față de 33 de procente în cazul bărbaților. Totuși, raportul femei-bărbați privind suicidul realizat arată că, în urma unor asemenea acte, bărbații sfîrșesc în proporție de 75 la sută, în timp ce doar un sfert dintre femeile tentate își iau cu adevărat viața. Conform părerii doctorului Bădără, la femei predomină cel mai adesea spectaculosul, adică dorința de a impresiona anturajul și de a obține avantaje morale sau materiale.
în topul celor care au predispoziție pentru sinucidere sînt persoanele deprimate, cele ce se droghează, alcoolicii, văduvii, bătrînii, adolescenții, necăsătoriții și deținuții. Potrivit șefului secției de psihiatrie, tinerii sînt cei care și datorită labilității lor psihice apelează la fel și fel de mijloace empirice pentru a-și lua viața: tăieturi la mîini sau la burtă, ori înghit medicamente în cantități industriale. în general, însă, lațul rămîne în continuare metoda favorită de sinucidere a românului. Alte metode des întîlnite sînt aruncările de la înălțime sau în fața trenului. în Bacău a fost semnalat, luna trecută, un caz în care un bărbat, fost asistent medical, s-a sinucis aruncîndu-se de la etaj.
Cele mai multe sinucideri, 70 de procente, se produc în casă, în baie sau bucătărie, la oraș; la țară, sinucigașii preferă șura, grădina sau podul casei. Restul de 30 la sută se petrec în afara gospodăriei, respectiv la locul de muncă, în spital, în pădure sau în parc.
Doctorul Bădără consideră că numărul celor care își iau viața ar putea fi considerabil redus, dacă persoanele în cauză ar apela la sprijinul medicilor psihiatri sau la psihologi, care pot da un ajutor major în depășirea unor momente dificile din viață.
Statisticile arată că, în medie, cîte 30 – 40 de băcăuani își pun anual capăt zilelor. Anul acesta, însă, numai pînă la această dată, s-au înregistrat deja mai multe cazuri de sinucidere decît în oricare dintre anii trecuți. Cel mai serios val de sinucideri s-a înregistrat chiar la începutul lunii, cînd trei bărbați și-au pus gîtul în ștreang, într-o singură zi. (Florin CRĂCIUN)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!