Hai-hui la antipozi

Politețea la volan

* Circulația rutieră în Canada

Ca întindere teritorială Canada ocupă locul al II-lea în lume. Sub acest aspect, Canada este depășită doar de Federația Rusă. Extinderea teritorială a statului canadian este limitată de insulele aflate în Oceanul Atlantic și în Oceanul Pacific, spre nord ajunge către zona polară și la sud se mărginește cu SUA. Hotarul dintre cele două mari state americane a fost stabilit, de-a lungul timpului, prin înțelegeri bilaterale, pornind de la sud de Noua Scoție, sud de fluviul Sfântul Laurențiu, zonele centrale ale lacurilor Ontario, Erie, Huron, Superion, sudul orașelor Vancouver și Victoria. Pe această zonă s-au dezvoltat industria, agricultura, comerțul, sistemul bancar, celelalte activități economice, culturale, administrative, social-politice. Consecință firească, în această parte a statului canadian s-au format și s-au dezvoltat marile centre urbane: Toronto, Montreal, Ottawa, Quebec, Kingston, Hamilton, Vancouver, Victoria. Toate centrele urbane au zone întregi acoperite cu locuri minunate, creații ale naturii pe care n-a intervenit mîna distrugătoare a omului deoarece autoritățile locale și centrale ale statului, ca și proprietarii acestora manifestă cea mai mare grijă pentru păstrarea lor așa cum au fost create de natură, iar modificările au fost efectuate cu înțelepciune și numai în folosul cetățenilor canadieni. Mintea creatoare a omului a intervenit și a reușit să ofere edificii unicat în lume, perfect armonizate cu cele ale naturii: turnul din Toronto – 553,33 m înălțime, Palatul Parlamentului din Ottawa, catedrala Notre Dame în Montreal, marile și interesantele construcții din Calgary (Alberta), Vancouver, Victoria și în multe alte așezări urbane și rurale ale statului canadian.
Progresele economice au solicitat mereu mijloace de transport sigure și rapide: terestre, navale și aeriene. Oameni capabili și interesați în realizarea de beneficii au gîndit, au plănuit și au realizat drumurile cele mai bune pe uscat, mijloacele de pe ape și în atmosferă. Soluția cea mai bună pentru transportul materiilor prime și al produselor realizate prin prelucrarea acestora a fost și este considerată cea cu mijloace auto. Rațiuni de stat fundamentale, precum și interesele societăților particulare, ca și preocupările individuale au obligat la construirea unor autostrăzi, străzi și altor căi de acces care să asigure un transport sigur, rapid, voluminos, fără descărcări și încărcări repetate. Gîndirea practică a celor împuterniciți cu rezolvarea unor astfel de probleme a scrutat viitorul economic al țării și au rezolvat problema în perspectiva dezvoltării contemporane și viitoare a societății respective. Au fost cercetate și aplicate cele mai bune soluții economice și de fluiditate. Așa se explică construirea unor autostrăzi magistrale, care străbat teritoriul țării de la est la vest. Acestea au fost construite în două părți carosabile fiecare, pe o singură direcție de mers. Pe fiecare sens de circulație se poate rula pe trei benzi. Uneori acestea sînt în număr de patru. Intrările pe autostradă nu se fac perpendicular, ci numai în lungul direcției de mers, fapt ce asigură fluiditatea și evitarea accidentelor. Și în cazul ieșirilor de pe autostrăzi, străzi, a fost concepută și realizată soluția într-o manieră similară. Panouri, așezate la locuri vizibile, în fața conducătorilor auto, luminate pe durata nopții și pe timpul ploios sau cețos, avertizează pe cei aflați la volan asupra numelui străzii care urmează. Aceștia, numai dacă nu vor să vadă numele străzii care îi interesează, nu o fac. Dar așa ceva nu se petrece, deoarece fiecare este interesat să realizeze economie de timp și carburant, fiindcă și una – și alta costă bani. Canadienii țin mult la timp și bani. Sînt interesați să observe totul pe parcursul călătoriei cu mijloacele auto. Ieșirile se realizează numai în astfel de condiții. La fel s-a procedat și în cazul intrărilor pe drumurile publice. Mijloacele vizuale corect scrise și așezate în locuri vizibile și luminate indică cu precizie matematică posibilitățile de intrare pe autostrăzi. înainte de intrarea în fluxul de circulație conducătorul auto are obligația să calculeze timpul, viteza de circulație a celor care vin din direcția pe care intră, să pătrundă în circulație numai dacă sînt asigurate condițiile favorabile penetrării sale în trafic. Conducătorii auto sînt foarte atenți și nu comit greșeli, se comportă responsabil, amabil și cu mult bun simț. în cazul în care posesorul unui automobil de capacitate mare vine din urma unuia cu o capacitate redusă, cel din urmă – atunci cînd posibilitățile permit – trece pe banda alăturată și îi face loc celuilalt să înainteze cu viteza permisă de automobilul său. Asemenea gesturi se petrec fără claxonări, țipete, înjurături. Amabil, cel care depășește are grija necesară să mulțumească, să salute pe cel care i-a acordat prioritate. Respectul față de pietoni este desăvîrșit, dar și invers. Semnalele roșii, galbene și verzi sînt respectate cu desăvîrșire de ambele categorii de participanți la trafic. Copiii, invalizii se bucură de o atenție aparte.
Am călătorit în lungul străzilor și autostrăzilor din Canada pe o distanță de peste 4.000 de kilometri, cu automobilul fiului meu – conducător auto format în România. Pe toată distanța n-am avut ocazia să văd accidente, să observ vitezomani, depășiri făcute fără respectarea regulilor de circulație. Accidentele sînt o raritate. Explicația evitării situațiilor tragice, provocate sau nu, o constituie faptul că cei ce săvîrșesc asemenea fapte sînt obligați prin lege să plătească despăgubiri enorme persoanelor vătămate, societăților de asigurare, dar și amenzi consistente. Persoana care își permite să accidenteze este convinsă că hotărîrea judecătorească dată este promptă, executorie cu rapiditate, pentru ca persoana accidentată să poată fi îngrijită și recuperată în mod operativ. în cazul decesului situația este grav pedepsită.
Oare cînd vom vedea și în România rezolvarea corectă a unor astfel de fapte? (Prof.dr. Dumitru ZAHARIA)um și interesele societăților particulare

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!