Cotitura lingvistică

Legitimarea socială

Integrarea românilor în Europa – iminentă și dorită – nu este un proces simplu, formal și de la sine înțeles. începuturile aderării sînt făcute, italienii, spaniolii, englezii și francezii „noștri” colindînd continentul de ani buni în căutarea fericirii (cel puțin materiale) după dictonul latin „ubi bene, ubi patria”. Căpșunarii ce-și culeg bunăstarea în fermele catalane au devenit, deja, un punct de referință în procesul asimilării culturii tradiționale spaniole.
Clivajele culturale nu au fost dintotdeana într-atît de puternice încît să se poată vorbi de existența și persistența în timp a două culturi ireconciliabile. Se poate vorbi, mai degrabă, de o „ruptură” care poate apărea între acestea. Iată de ce, pentru o mai bună cunoaștere și înțelegere a problematicii actuale, a diversității de forme pe care le îmbracă conceptul de identitate, o analiză riguroasă trebuie să înceapă prin proiectarea mișcărilor specifice. în acest context își face apariția și se impune conceptul de „naționalizare” ce derivă de la cel de națiune. Acesta ar fi, conform accepțiilor teoretice, „acel complex proces social prin care diverse colective ajung să își asume, mai mult sau mai puțin explicit, conștiința apartenenței la o nouă comunitate, definită în prealabil ca națiune”. Un asemenea proces implică atît integrarea politică, culturală, lingvistică și ideologică, cît și identificarea cu noile instituții liberale, cu insemnele și simbolurile acestora și, totodată, cu discursul istoric prin care se legitimează tot acest construct”.
După cum se știe, în Europa secolului XIX noile regimuri liberale vor propune un paralelism între procesul de constituire a noilor state (prin care se înțelege unificarea politică, administrativă și juridică a acestora) și cel de naționalizare a cetățenilor acestor state. Iată de ce, dacă în cadrul unui stat contemporan apar atitudini de respingere a identității naționale promovate de respectivul stat, trebuie studiat contextul particular al acestor comunități prin raportare la caracteristicile procesului și mesajului promovat de naționalismuil statal. Am putea deduce, așadar: procesul naționalizator contemporan este rezultatul unui dublu fenomen istoric; pe de o parte – „indispensabila erodare, fragmentare și distrugere a vechii lumi comunitare, ale vechilor identități existente și ale vechilor culturi”, iar pe de altă parte „integrarea într-o unitate superioară, adeziunea la o identitate națională nouă, amplă și abstractă, în care cetățenii găsesc suficiente avantaje pentru a-i convinge să renunțe la vechile conștiințe de apartenență, la vechile valori și, în cele din urmă, la vechile limbi, obiceiuri și culturi”. Sigur, nu se poate spune că este vorba despre un proces voluntar de adeziune, apărut spontan, ci mai degrabă de crearea unor noi condiții materiale menite să transforme relațiile sociale și să le desființeze pe cele articulate pe vechiul model. Integrarea în noua națiune este acceptată în cele din urmă ca urmare a conturării unui nou și puternic centru politic care se bucură de o largă legitimare socială. Astfel, afirmă teoreticienii în materie, clasele populare vor absorbi și își vor însuși atmosfera civică și morală a democrației și se vor identifica cu regimul și națiunea care le conferă posibilitatea de a se comporta ca adevărați cetățeni.
Un punct de referință în această complexă chestiune a integrării l-ar putea constitui intențiile autorităților spaniole de a legifera participarea cetățenilor străini – comunitari europeni cu o vechime de rezidență de cel puțin patru ani – la alegerile locale. Peste 300 000 de români rezidenți în această țară s-ar implica, astfel, în viața social-politică a țării de domiciliu. Aceasta ar însemna o recunoaștere implicită a importanței și rolului pe care imigranții îl joacă în viața economică și socială a țărilor de adopție. (Corina-Gabriela CEPARIU)țeni.
Un punct de referință în această c

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!