Județul Bacău a pierdut, în 25 de ani, mai mult de trei sferturi din livezi

Ultimul recensămînt al pomilor și arbuștilor fructiferi, organizat timp de șase luni în România, s-a încheiat. Rezultatele sale arată ce a mai rămas din pomicultura țării, după 16 ani de trecere la economia capitalistă. Primele rezultate date publicității arată o scădere dramatică a suprafețelor de livezi și de plantații cu arbuști fructiferi, comparativ cu situația de pînă în 1990. Numai în județul Bacău, la actualul recensămînt, au fost „inventariate” 1.134,27 de hectare de plantație pomicolă, o suprafață de trei ori mai mică în comparație cu ce era cu 25 de ani în urmă. Recensămîntul a avut în vedere plantațiile de pomi fructiferi și de căpșuni, dar și suprafețele care produc migdale, afine și coacăze. Agricultorii nu au fost obligați să raporteze plantațiile de pomi fructiferi mai mici de 0,1 hectare și pe cele de căpșuni sub 0,001 ha.

Recensămîntul din acest an a găsit, în județul Bacău – spune directorul executiv al Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Mihai Banu -, 660,07 hectare de măr, plantate în perioada 1962 – 1999, din care în sistem intensiv (în livezi organizate și îngrijite sistematic), doar 268,50 de hectare. „Este evident – spune Mihai Banu – că livezile din această categorie sînt mult mai tinere și au fost înființate în perioada 1981 – 1991. Aproape toată suprafața de livezi intensive se află și în exploatare, în timp ce din totalul de livezi de măr doar jumătate este în aceeași situație. în declin, însă, avem 125 de de hectare, dar numai patru în sistemul intensiv. Sînt, însă și 187 de hectare abandonate, dar tot la fel avem și livezi tinere, care nu au intrat pe rod, cîte cinci sau opt hectare plantate în 2005 și 2006”. Mărul a rămas cel mai cultivat pom în județul Bacău. Dintre soiuri, cele mai preferate de băcăuani sînt Jonathan și Golden Delicious, dar sînt și livezi cu Idared și Starkimson. Evident, numărul soiurilor cultivate este mai mare, dar nu pe suprafețe mari. Tot din datele Recensămîntului rezultă că mai avem 16 hectare de păr, 210 de prun, 81 de cireș și 137 de vișin. Ici-colo, prin grădini, cîte un gutui și cîte un cais sau nuc. Plantațiile de arbuști fructiferi nu trec, în județ, de trei hectare fiecare, la afin și coacăz, iar căpșunii sînt cultivați pe numai 0,5 hectare.
Cu circa 25 de ani înainte, în județul Bacău aveam 4.900 de hectare de livezi. Județul are și zonă de munte și dealuri sau șes. în Bihor, de exemplu, o patrie a pomilor fructiferi, livezile ajungeau la 11.000 de hectare. Și acolo acestea s-au restrîns pe numai 2.500 de hectare. Numai localitatea Reghin, tot o zonă a pomilor fructiferi, are acum 1.880 de hectare, mai mare ca a întregului județ Bacău. Mărul a fost cultivat de băcăuani totdeauna mai mult decît alți pomi fructiferi. El ocupa, în anii ’80, 41% din suprafața de livezi, dar și livezile de prun erau pe aproape, cu 39% din suprafață. Livezile de păr și de cireș sau vișin nu treceau de 8 – 9 hectare.

Revendicările, lipsa de bani și importurile de fructe au distrus livezile

Scăderea suprafețelor pomicole si a interesului cultivării fructelor autohtone se datorează – spun specialiștii – schimbării proprietății asupra terenurilor, fărîmițării suprafețelor cu livezi, lipsei fondurilor bănești și a intervenției specialiștilor în efectuarea unor lucrări tehnologice de importanță majoră sau ignorării efectuării acestora. Este de luat în considerație, însă, și invazia importurilor de fructe din străinătate, nu neapărat mai sănătoase, dar mai arătoase. Numai în județul Bacău, dacă la Tîrgu Trotuș, Bacău, Itești și Vultureni au mai rămas suprafețe de livezi intacte, în alte zone acestea au fost efectiv distruse de proprietarii care le-au revendicat, fie prin tăiere, fie prin abandonare. Programele de finanțare în agricultură, europene sau autohtone, au în vedere suprafețe eligibile pentru pomi fructiferi și viță de vie de un hectar, iar pentru arbuști fructiferi de 0,3 hectare. Pe de altă parete, sprijinul financiar al statului pentru înființarea plantațiilor pomicole cu specii semințoase (măr, păr) este de 1.998 de lei/hectar, pentru specii sîmburoase (cais, piersic, prun, vișin, migdal și nuc) de 989 de lei/hectar, pentru arbuști fructiferi 1.133 lei/hectar, iar pentru vie nobilă 5.540 lei/hectar. Cererile de finanțare, însoțite de acte doveditoare, se pot depune pînă pe 25 august, pentru plantările de primăvară, și pînă la 24 noiembrie 2006 pentru plantațiile înființate toamna. Cererile se depun la primăriile pe raza cărora se află amplasat terenul. (Petru DONE)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!