• filiala băcăuană a RADEF păstrează încă vreo 130 de casete video, care erau la mare vogă la începutul anilor ’90
Fiecare perioadă de timp are moda ori obiceiurile ei. Anii ’60, de exemplu, au fost ai minijupelor și muzicii Beatles, au urmat hippioții. Pentru români, a început să cîștige teren moda salamului cu soia, dar și cea a nopților pierdute în compania altor 20 – 30 de amatori de filme „capitaliste” în fața unui televizor alb-negru mai mult sau mai puțin obosit. Districția costa 50 de lei. O mică avere pentru unii, dar distracția merita. La începutul anilor ’90, furia casetelor video a trecut de la semiclandestinitatea apartamentelor la statutul de vedetă a zilei în sălile de cinematograf, care își achiziționase deja videoproiectoare performante. „Copiii kung fu”, „Călătorii spațiului”, „Delicte de stradă” ori „Iadul blestemaților” sînt titluri care, acum, nu mai spun nimic iubitorilor de film. Foarte mulți au și uitat că acestea au existat vreodată. Totuși, casetele video care, în urmă cu 15 ani, umpleau sălile de cinema stau cuminți într-un fișet al filialei locale a Regiei Autonome de Difuzare și Exploatare a Filmului (RADEF) – Româniafilm. Folosite pînă la epuizare, rupte și lipite cu bandă scotch, acestea au fost date de mult timp la casare. „Sînt vreo 120 -130 de casete. Au fost mai multe, dar au mai dispărut, multe din ele fiind furate odată cu videoproiectorul de la «Forum», dar nu cred că mai interesează pe cineva lucrul acesta. De altfel, nici nu știu dacă într-adevăr mai au valoare, în condițiile în care și așa benzile erau foarte proaste”, spune Alexandrina Glăvan, directorul RADEF Bacău. Amintirile nu le poate lua însă, nimeni. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns