Patroni cu datorii la stat în urma demisiei salariaților

Patronii băcăuani care au primit subvenții de la stat pentru salariații încadrați din rîndul șomerilor se pot trezi debitori la autorități, dacă nu sînt atenți la modul în care își încheie relațiile de muncă cu aceștia. „Contractul de muncă între o persoană fizică și un agent economic se desface de drept ori la inițiativa uneia dintre părți. El se desface de drept o dată cu decesul angajatului sau dacă prevede o perioadă determinată. Desfacerea contractului la inițiativa salariatului se face prin demisie ori prin acordul părților. Au existat firme cu subvenții de la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă la care un salariat luat din șomaj s-a hotărît să plece și nu a scris pe cerere «demisie», ci «solicit lichidarea». Cum angajatorul și-a dat acordul, contractul nu s-a desfăcut la inițiativa salariatului, cum ar fi trebuit, ci prin acordul părților. Patronul neatent a încălcat astfel timpul minim de menținere a relațiilor de muncă cu acea persoană, stabilit ca și condiție la primirea subvenției, și a fost nevoit să returneze statului banii acordați pentru angajarea acelui salariat. Ceea ce nu s-ar fi întîmplat dacă desfacerea contractului se făcea prin demisie”, a explicat Ion Barbu, inspector-șef adjunct la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM).

Salariați constrînși să demisioneze

Desfacerea contractului la inițiativa firmei, numită și concediere, are la bază motive care țin de restrîngerea postului, de salariați sau de activitatea societății. „în cazul restrîngerii postului, pe locul de unde este dat afară un salariat nu mai poate fi încadrat altul timp de un an. Dacă angajatorul se confruntă cu catastrofe naturale, probleme de ordin economic, retehnologizări, faliment, mutări de puncte de lucru sau transfer de active, el este silit să recurgă la măsura concedierii colective. în fine, concedierea care ține de persoana salariatului e fie pe motive disciplinare, adică întîrzieri repetate la locul de muncă, lucru în stare de ebrietate, agresiune sau sustragere de bunuri de la serviciu, fie pe motiv că salariatul ar fi necorespunzător din punct de vedere profesional pe postul pe care-l ocupă”, a adăugat Ion Barbu. Potrivit spuselor sale, 20 la sută dintre cei care depun la ITM reclamații cu privire la abuzuri ale agenților economici semnalează modul în care s-au produs concedierile ce țin de persoana salariatului. Patronii invocă foarte frecvent, pentru a scăpa de un angajat pe care nu-l agreează, necesitatea restructurării postului și incompatibilitatea profesională a omului cu postul, unii angajatori încercînd chiar să-și constrîngă angajații să-și dea singuri demisia. (Alin LEANCĂ)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!