Istorii cu zîmbete

S-a născut Vasile Alecsandri în căruță?

Discuții aprinse despre luna, anul și locul nașterii lui Vasile Alecsandri au fost pînă nu demult. Astăzi, este limpede că el s-a născut la 21 iulie 1821, la Bacău.
George Călinescu, după o cercetare minuțioasă, scria:
„Ivirea la viață a fost romantică. Fugind de răzmeriță, înspre munții Bacăului, mama își îndeplini rostul în căruță, păzită de departe de patru slugi înarmate, sub vehicul fiind culcușul tatălui”.
„Răzmeriță” la Bacău? Nici un document nu pomenește despre aceasta în tîrgul de atunci al Bacăului. Atunci de ce să fi părăsit casa (întărită și bine păzită), tatăl și vornicul Alecsandri, pentru munții Bacăului? Înscrisurile de pe vechi cărți bisericești par să lămurească situația. Anul 1821 a fost, din toate punctele de vedere, foarte ciudat. A debutat cu cîteva cutremure. Iată ce s-a întîmplat: „1821 Ghenar 28. Pentru ca să se știe de când s-a cutremurat pământul la noao ceasuri pol de noapte”. „Să se știi de când s-a cutremurat pământul la let 1821, ianuar 29, spre duminică înaintea cocoșilor”.
„821 ghenar 29 spre sâmbătă s-a cutremurat pământul pentru păcatele noastre, dându-ne semn a ne pocăi, că iată stă la ușă cel ce vine – nu zâmbește”. „1821 fevrarie în 3 zile când s-a cutremurat pământ noaptea la 8 ceasure fiend noapte. Și au scris”…
La aceste cutremure s-a adăugat o iarnă foarte grea: „1821 de cându a fost iarnă rea, scria preotul Panait, și au înghețat Dunărea și Borcea și au dat ploe și un vifor și au murit omene în iarna lui martie 13 zile. Aceste au dar ca să pomenească la multe ane. Pentru aciaia scrie și eu așa cum m-am priceputu”…
Acestea erau toate necazurile românilor? Nu. „1821 a fost saveră din greci. Apoi urât a fost și Ipsilanti cum savera, anume Alexandri și Nicolache și Iorgu, frații. Îndestule pagube au făcut țării, sunt scrise în istorii”.
Spaima și frica cuprinsese țările Române. Cu greu, veni și vara. Cu toate acestea dragostea de carte nu are opreliști. Se cumpără chiar cărți! „S-au cumpărat aciasta sfânta și dumnezeiasca carte de mine în taleri 62, 1821, iunie 12”. Sau: „acest miniiat l-am cumpărat eu, Gheorghi Popa di la Ilii abâgeriu, ci ari dughernițe pe ulițe mari a Vornicului Gligori Ghica, și l-am cumpărat di la el, cu patruzeci di lei la anul 821, iuni, 10”.
Totul părea să se liniștească și se uitară toate. Cînd „au dat o vijelie pi varî, iunii 23, cu peatră, de au căzut din pomi toatâ frunza. Mulți copaci a scos din pământ, iar poamele au făcut rod al doilea (an)!”
Soția vornicului, născută Elena Cozoni, își aștepta în casă sorocul. Sîntem în 14 iulie 1821, la casa din Bacău. E o căldură înăbușitoare. Slugile trebăluiesc prin ogradă. Deodată „la 4 ceasuri din zî, s-au cutremurat pământul”: „Să se știe că s-au cutremurat pământul în zilele răzmeriții lui Ipsilanti și ale lui Tudor. Însă sî zic din care pricinî, cî pentru ale noastre păcate și multe mândrii și înșelătorii – și celelalte toate și multe, au trimis fel de fel de semne pre pământ și pe cer: cutremure, furtuni mari, foarte cu primejdie de moarte și ca pas mare. Apoi și sabie de la turceasca împărăție, strașnicî și grozavî. La zilele lui Serasfiur-bei s-a mai cutremurat pământul a treia oarî, la iulie 14, adicî o mie opt sute douăzeci și unu, la un ceas din zi. Care pentru acel cutremur, spune așa: mare pieire va fi, și pe acea latură rane multe vor fi. Și va ucide unul pe altul. Și în dobitoace va fi pagube. Și se vor ridica războaie. Fiind în răsăritul soarelui, în luna lui iulie la paisprezece ale lunii, s-a cutremurat pământul de dimineață”.
Cutremurul s-a resimțit și la Târgu Ocna. Un martor ocular scria, înspăimîntat, pe coperta unei cărți: „821, iuli 14, patru ceasuri di zî, 821, s-au cutremurat pământul în douî răstimpuri de l-am simțit bine, căci din somn m-a trezit, aflându-mă la Târgul Ocnii”.
Așadar, vornicul Alecsandri a fugit din casă de frica… cutremurului! Un fapt foarte normal pentru acele vremuri, cînd stihiile naturii te băgau în boală. Poetul Vasile Alecsandri n-a exagerat deloc atunci cînd își amintea de nașterea sa în acele zile sub căruță, loc sigur…
Cum s-a terminat 1821? Năbădăioasă pînă la capăt. „Să se știe că la 1821 a ținut cald pân la 27 decembrie. Și la 27 a nins și a ținut pâră la…”. „La anul 1821, tot postul Crăciunului au arat oamenii. Și în zioa și a doua zi de Crăciun și de cald ca vara au fost că fetele la țară se giucau afară, desculță în cămeșe”.
Indiferent de timp, pe cerul românesc a apărut, atunci, o stea: Vasile Alecsandri. (Selecție și adaptare de Eugen ȘENDREA)cești par să lămurească situația. Anul 1821 a fost, din toate punctele de veder

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!