Cu ochii peste gard

Istmul ponto-baltic

Doru CIUCESCU

Istmul ponto-baltic, această gîtuire a continentului euro-asiatic cuprinsă între Kaliningrad și Odesa, care a fost traversată în istoria modernă de „panzer”-ele hitleriste pînă aproape de Moscova și de „orgile lui Stalin” pînă la Berlin, revine iar și tot mai des în atenția opiniei publice. Această zonă cuprinde două teritorii unde materialul militar rusesc ar încăpea în aproape zece mii de vagoane: Kaliningrad (enclavă baltică în componența Rusiei) și Transnistria (enclavă nistreană rusofilă păzită de Armata a XIV-a a Rusiei).
Despre istmul ponto-baltic am avut ocazia să discut într-o noapte petrecută în trenul accelerat Vatra Dornei – București, care însemna pentru mine o simplă călătorie în condiții binomiale: vagon încălzit sau nu, geamuri etanșe sau înțepenite în poziții intermediare, inexistența sau persistența unor mirosuri venite dinspre cele două incinte situate la capetele culoarului. Am avut mult noroc și somnul mi-a fost întrerupt după mai bine de o oră de mers, la Mărășești, cînd o voce cu accent basarabean chiar și pentru o ureche mai puțin avizată a rostit: „Bună sara!”. în lumina albăstruie a lămpii de veghe am zărit silueta longilină a unui om îmbrăcat în sutană. Cînd ochii mi s-au obișnuit cu semiobscuritatea, am văzut că persoana din fața mea purta o barbă roșcată, de lipovean. Somnul îmi sărise deoarece orice discuție cu frații noștri de peste Prut are o încărcătură sufletească aparte pentru noi, românii. Am aflat că îl cheamă Neculai Cucernicescu și că este preot de țară în Cupcui, o mică așezare din Republica Moldova.
– „Podul de flori” de peste Prut de la începutul anilor ’90 s-a transformat în zilele noastre într-un gard de sîrmă ghimpată”, a remarcat, la un moment dat, singurul meu vecin de compartiment.
– Uniunea Europeană impune restricții severe la frontierele ei.
– Da, știu chestia asta, dar societatea basarabeană se divide tot mai mult între proruși, proromâni și promoldoveni, adică acei care au acel orgoliu național de „moldovani”. în prezent, președintele Vladimir Voronin face un joc dublu: pe de o parte, el anunță, la nivel declarativ, intenția de aderare la Uniunea Europeană, dar, de fapt, face eforturi susținute de aderare la Uniunea Rusia-Belarus, definită ca „un obiectiv major la guvernării comuniste”, așa cum a declarat la summitul Comunității Statelor Independente ținut în acest an, la 31 mai, la Minsk.
– Cum de rezistă comuniștii la putere în Republica Moldova?
– Spre deosebire de celelalte guvernări, ei au reușit să plătească pensiile la timp și chiar să le mărească puțin la o populație în care aproximativ 40 de procente sînt pensionari. De asemenea, au atras investiții rusești de peste 90 milioane de dolari și, ca o reacție de a nu-și pierde influența în Moldova, investiții europene de aproape 80 milioane de euro, ceea ce a dus la o oarecare scădere a șomajului, care ajunsese la peste 35 de procente.
– Cam cît este pensia unui profesor universitar în Moldova?
– în jur de un milion și jumătate de lei românești. Foarte puțin. De altfel, aproape 65 de procente din populație trăiește sub pragul de sărăcie.
– Pot să vă întreb cu ce treburi ați venit în România?
– Am făcut Seminarul Teologic la Buzău și acum doresc să urmez studii superioare de teologie. Eu par mai bătrîn, dar de fapt am numai 22 de ani.
– N-o să vă fie greu?
– Voi trece Prutul numai în timpul examenelor. Nu pot lipsi mai mult deoarece îmi pierd enoriașii. Mai ales de cînd în sat a apărut concurența.
– Ce vreți să spuneți?
– Eu aparțin de Mitropolia Basarabiei, condusă de Petru și aflată sub oblăduirea Patriarhiei Române. într-o zi niște babe mi-au cerut să trec de la Mitropolia Basarabiei la Mitropolia Moldovei. Eu le-am refuzat, iar ele au cerut un preot de la cealaltă mitropolie. De atunci sătenii s-au grupat în două tabere și aproape că se dușmănesc.
– Cine este Petru?
– Petru, cu numele întreg Petru Păduraru, a fost vicar la Bălți al Mitropoliei Moldovei, conduse de mitropolitul Vladimir, pe numele său întreg Vladimir Cantarean, cu tată român și mamă ucraineancă. în decembrie 1992 Petru a participat la Sfîntul Sinod al Bisericii Române, unde a cerut și a obținut crearea Mitropoliei Basarabiei, al cărei conducător a devenit. Așa s-a ajuns la existența în Republica Moldova a două mitropolii – una a lui Vladimir, sub oblăduirea Patriarhiei Moscovei și a întregii Rusii și una a lui Petru. Vladimir a ajuns chiar unul din cei cinci membri ai Sfîntului Sinod al Bisericii Ruse, așa că vă dați seama cum gîndește.
– Babele de care vorbiți sînt moldovence?
– Nu o să credeți, dar sînt moldovence get-beget, însă din cele care doresc ca Republica Moldova să fie independentă. La țară sînt puțini ruși. Ei trăiesc mai mult la orașe, aduși din nord ca specialiști în uzine.
– Cum sînt văzuți rușii în Basarabia?
– Ca mari bețivi. în acest sens pot să vă spun un banc care circulă pe la noi. S-a făcut un test privind ce gîndesc oamenii după ce beau o sută de grame de vodcă. Pe ecranul aparatului, la american a apărut o mașină; la francez a apărut o femeie; la rus nu a apărut nimic. Atunci i-au mai dat să bea încă o sută de grame și tot așa pînă la un litru cînd, în sfîrșit, pe ecran a apărut un punct mic și negru. Specialiștii au mărit punctul pînă cînd s-au lămurit: pe ecran s-a făcut vizibil un… castravete murat, „agureț”, cum spun rușii.
– Bun banc!
– Mai trist este că guvernanții din Chișinău nu recunosc legal Mitropolia Basarabiei, pentru înființarea căreia s-a organizat în 1992 așa-numitul „Drum al Crucii”, în care tinerii militanți, în frunte cu basarabeanul Vlad Ceremuș, au plecat din Chișinău cu destinația București. în prezent cazul a ajuns să fie judecat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
– Care este în prezent strategia rușilor?
– Să ajungă iar cu frontiera europeană la istmul ponto-baltic. Le va fi greu deoarece ei sînt dominați informatic, tehnologic și militar de americani.
– Dar ei pot șantaja Uniunea Europeană cu gazul și să-și facă, astfel, un aliat puternic contra americanilor, am replicat eu.
– Dar își reduc veniturile cu mai mult de jumătate, așa că rușii nu au interes economic să închidă robinetele conductelor cu gaze ce trec prin istmul ponto-baltic.
Argumentul preotului din Cupcui mi s-a părut bun și m-am mai liniștit, gîndindu-mă că sîntem în prag de iarnă…
și chiar să le mărească puțin la o populație în c

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!