Jurnalul unui outsider

Administrator

Discriminarea ateului

Ioan NEACȘU

Domnul Emil Moise, profesor de „ateism științific” din Buzău și membru al unei asociații numite „Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință”, se simte discriminat pentru faptul că în școala în care învață fiica lui sînt icoane. Mai precis, el crede că fiica lui este agresată vizual de prezența icoanei în sala de clasă. Culmea este că nici fiica, nici soția nu reclamă acest lucru; ba, mai mult, fiica are nota zece la religie. Mi-am zis că se face prea multă gălăgie pentru un gest penibil al unui cititor de filosofie căruia i s-a urcat materialismul ateist la cap. Ar trebui compătimit, nu făcut în toate felurile, cum se întîmplă de ceva vreme în presă. Dorind să aflu, totuși, ce fel de asociație este aceea în numele căreia vorbește buzoianul discriminat, am intrat pe internet și m-am îngrozit: gestul domnului Moise este mult mai grav și face parte dintr-un plan deosebit de periculos. Societatea cu pricina s-a înființat acum doi ani cu scopul precis de a împiedica proiectul construirii Catedralei Patriarhale, scop atins! Este singura sa activitate pînă acum, dar probabil că are „proiecte” pe mulți ani înainte. Această campanie este, deci, al doilea atac la adresa poporului român. Tovarăși în această luptă diaboliăă împotriva credinței creștine sînt cîteva zeci de organizații ateiste – din Europa, din Anglia ceva mai multe, din SUA, dar majoritatea ateiștilor americani sînt în California! Acum doi ani, cînd a luat ființă, „Solidaritatea pentru Libertatea de Conștiință” număra 22 de membri. Am fost surpris cînd am citit numele unor personalități cunoscute, precum Gabriel Andreescu, Liviu Antonesei, Smaranda Enache, Dan Petrescu, Mircea Toma, Daniel Vighi, Vasile Dem. Zamfirescu. Recenta petiție a profesorului din Buzău este semnată cam de aceiași, dar de data asta în numele unor ONG-uri, pentru a da o greutate mai mare demersului său. Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, prin președintele său, pe nume Csaba Asztalos, a admis cererea de a fi scoase icoanele din sălile de clasă, apelînd în acest sens la MEC. Domnul ministru, fricos, a înaintat cererea spre soluționare Parlamentului. Ca și cum ar fi ceva de soluționat, ca și cum nu-i clar ca bună ziua caracterul neconstituțional (v. art. 30 cu privire la dreptul la opinie), ca să nu mai vorbim de caracterul cu adevărat criminal al unui asemenea demers.
Îmi amintesc de o întrunire a Consiliului Național al Alianței Civice care s-a ținut la Iași cu scopul de a susține candidatura domnului Simirad la primăria municipiului. Am citit atunci un apel în care solicitam preoților să dăruiască icoane școlilor, să se facă deschiderea anului școlar cu un Te Deum, să se introducă religia ca obiect de studiu și să se revină la comemorarea eroilor neamului în ziua de Înălțare. Acest apel a fost adoptat în unanimitate, toți eram conștienți de faptul că renașterea României trebuia să înceapă cu renașterea spirituală, că după o jumătate de secol de „ateism științific” este obligatorie revenirea credinței în școli. Gabriel Andreescu, Liviu Antonesei, Smaranda Enache, personaje importante în conducerea Alianței Civice, au fost de acord cu apelul adoptat la Iași, n-au protestat atunci, nici în deceniul care a trecut. Ce le veni să semneze această oroare acum, alături de asociația Accept, pe care o înțeleg, deoarece lupta ei cu pretinsa discriminare a homosexualilor seamănă cu lupta domnului Moise pentru a nu mai fi discriminați ateii? Dar domnul Cristian Pîrvulescu? Ce are „Pro Democrația” cu iconoclastia? Dar doamna Renate Weber?
Poate ar trebui să discutăm serios despre discriminare, deoarece în numele unei idei, în fond juste, multe prostii se pot face. Exagerarea drepturilor minorităților de tot felul duce la un fel de tiranie a minoritarilor. Așa-i în America, dar fie la ei ! Homosexualii nu se mulțumesc doar cu faptul de a fi tolerați, ei vor să devină toți oamenii homosexuali! Ateii nu se mulțumesc doar cu faptul că sînt tolerați, ei vor să devină toți oamenii atei. Am găsit pe internet un „studiu” al domnului Emil Moise tot atît de amplu cum este cel despre icoane, în care abordează o altă marotă a „egalitariștilor”: egalitatea femeii cu bărbatul. Mi-am amintit că m-am crucit acum cîteva săptămîni, cînd am aflat că s-au cheltuit milioane de euro pentru a face o traducere a Sfintei Scripturi „corectă” din punctul ăsta de vedere, adică printre apostoli să fie și o femeie, eventual prostituată, și un homosexual, iar „Tatăl nostru”, care încă din invocare produce o gravă discriminare, să înceapă astfel: „Tatăl nostru și mama noastră…”! Dumnezeu să mă ierte că pun pe hîrtie asemenea blestemății, dar vreau să demonstrez faptul că ori avem de-a face cu un atac foarte violent la adresa valorilor noastre spirituale, bine pus la punct, ori este vorba despre o imensă prostie care obține o reducere la absurd a unei idei juste în fond, aceea a dreptului fiecărui minoritar de a nu fi discriminat.
Cînd văd ura „ateului” discriminat împotriva credincioșilor, bătrînul „liber cugetător” mi se pare de-a dreptul blajin…această luptă diaboliăă împotriva credinței creștine sînt cîteva zeci de organizații ateiste – din Europa, d

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.