Fața nevăzută a proiectelor școlare

Județul Bacău se situează în ierarhia națională pe un onorant loc trei în ceea ce privește numărul proiectelor școlare de colaborare internațională, care au primit, anul trecut, finanțare europeană. Patru dintre acestea au fost, atît la propriu, cît și la figurat, cu adevărat gustoase, în condițiile în care tema proiectelor a fost gastronomică. întîmplător sau nu, acestea au dat, însă, naștere și celor mai amuzante momente.
Gastronomia a fost aleasă drept temă de proiect internațional de către Școala de arte și meserii „Dimitrie Leonida” Bacău, Colegiul Național „Dimitrie Cantemir” și Școala „Emil Racoviță”, ambele din Onești, dar și de Școala nr. 5 din Buhuși. Și, din cîte se pare, nu au făcut deloc o alegere rea. Cum era de așteptat, mămăliguța și țuica românescă au făcut furori în rîndul oaspeților de peste hotare. „Cuvîntul «țuică» a fost primul pe care l-au învățat cei mai mulți profesori din Europa veniți la noi. Și, după cîteva păhărele degustate, s-a dovedit că nu mai era nevoie de nici o limbă străină pentru ca profesorii români să se înțeleagă de minune cu oaspeții lor. Unii nu au înțeles, însă, nici în ruptul capului de ce noi bem țuica înainte de masă, în condițiile în care, în Occident, tăria se bea după masă, pentru a ajuta digestia”, ne-a spus profesoara Angela Sterpu, inspector cu probleme de cooperare internațională în cadrul Inspectoratului Școlar Județean (ISJ). Descoperirea numărul 1 în materie de mîncare a fost, de departe, mămăliguța. Străinii au luat-o, însă, ca pe un fel de sine stătător, așa că nu au ezitat să mănînce pîine cu mămăligă. La fel de nedumeriți s-au arătat aceștia în momentul în care a venit vorba de salate. Spre mirarea occidentalilor, românii le-au servit împreună cu friptura de la felul doi, în timp ce ei știau foarte clar că salata nu e altceva decît un antreu. Felul întîi sau felul doi, cu sau fără garnitură, cert a fost faptul că mîncarea românească li s-a părut străinilor un pic prea grea pentru obișnuițele lor culinare, ceea ce a făcut ca mai toți profesorii și elevii veniți în România să se întoarcă acasă cu cîteva kilograme în plus. Mai ales că totul a fost asezonat din belșug cu fructe și legume proaspete, care au fost apreciate fără reținere. „Nu o dată, profesorii străini mi-au spus că fructele și legumele noastre sînt o minunăție, pentru simplul fapt că încă mai au gust. Roșiile, cel puțin, au fost la mare preț”, a adăugat inspectoarea Angela Sterpu. Și cînd o masă românească este completată cu puțin folclor, succesul este asigurat. „Din păcate, unii profesori nu uită să fie români și-și pun singuri piedică. Nu cred că am să uit prea curînd momentul în care, la una dintre cele patru școli care au avut proiecte pe teme gastronomice, momentul focloric a însemnat o melodie de genul «beau cu paharul, beau cu borcanul». Noroc că străinii nu au înțeles versurile”, a mai spus Angela Sterpu.
Culisele proiectelor sau burselor de studiu în străinătate au cunoscut, însă, și momente tragi-comice. Unii profesori au avut supriza neplăcută să constate că, la aterizare pe aeroport, nu erau așteptați de nimeni. Și asta pentru simplul motiv că, neștiind să citească un bilet de avion, au comunicat gazdelor că sosesc pe un alt aeroport decît cel înscris pe legitimația de călătorie. Nici accesul pe peroanelor gărilor nu a fost tocmai floare la ureche, pentru unii dascăli din mioriticul Bacău, care nu știau că, pentru a avea voie pe peron, trebuie mai întîi să-ți compostezi biletul. (Eduard CUCU)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!