Botezul anului la Mănăstirea Runc

Forfotă mare în pridvorul bisericii „Sfinții âmpărați Constantin și Elena” de la Mănăstirea Runc din Buhuși în ziua pomenirii sfinților mucenici Ermil și Stratonic. Deși zi de sîmbătă, bărbați îmbrăcați în costume impecabile, doamne elegante și copiii zvăpăiați își întretăiau drumurile, sub privirile sobre ale călugărilor ce viețuiesc în mănăstirea ctitorită de Voievodul Ștefan cel Mare. Nu era nici Crăciunul, nici Paștele și nici vreo sărbătoare în calendar. însă, după bucuria ce plutea în aer, urma să se petreacă un eveniment poate mai important decît o slujbă religioasă. Cîte o voce inocentă și nedumerită mai izbucnea din cînd în cînd, aflîndu-și liniștea în explicațiile calme ale unui adult. în fața altarului, o masă, avînd Evanghelia argintată și crucea deasupra. Alături, o cristelniță plină cu apă. într-una dintre stranele de pe partea stîngă, un braț de lumînări albe, protejate cu atenție de cîțiva copilași. Zeci de persoane urmăreau ce se petrece. Pe fețele tuturor se putea citi aceeași stare: mirarea. Urma să înceapă ceea ce se putea numi un eveniment religios unic: botezul simultan a 15 copii. Cu toții, orfani sau provenind din familii cu posibilități materiale precare. Cei mai mulți, de la Centrul „Minerva” din Buhuși. Nașii, oameni de bine, cu dare de mînă, sau buhușeni inimoși, impresionați de statutul micuților a căror vîrstă nu depășea 14 ani. între nași, Sorin Brașoveanu – directorul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Bacău, Elena Mazilu – directoarea Spitalului din Buhuși, preoți din zonă și mulți alții.

Tipic special pentru botez

La ora 13.00, din spatele ușilor sfîntului Altar, au apărut preoții. înveșmîntați în haine albe, asemeni copiilor care urmau să primească botezul, slujitorii bisericești au început ceremonialul religios. Părintele Macarie, starețul mănăstirii Runc, s-a apropiat de grupul viitorilor creștini și a suflat asupra lor, rostind primele rugăciuni. în biserică s-a așternut liniștea. Lîngă preoți, îmbrăcați în cămășuțe scurte, albe și simple, viitorii creștini au ascultat slujba fără măcar a clipi. De departe, între cei mai emoționați era Ana Fusaru, inițiatoare acestui proiect. Momentele culminante au fost afundarea sau stropirea cu apă a copiilor, mirungerea și împărtășirea lor. Adică primirea a trei dintre sfintele Taine ale Bisericii. întregul ritual a fost săvîrșit de Prea Sfințitul Ioachim Băcăuanul, arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului, și de cei șapte preoți, călugări ori de mir, care s-au decis să ia parte la ceremonial. „Se botează robul lui Dumnezeu, dacă nu a mai fost botezat, în numele Tatălui și-al Fiului și-al Sfîntului Duh”, rostea episcopul. A fost un tipic special, datorat faptului că despre cei mai mari dintre copii nu se știa nimic. „S-au făcut cercetări în centrul de plasament și nu s-a putut dovedi dacă acești copii au primit sau nu sfîntul Botez. Am folosit o formulă specială, permisă de canoanele Bisericii, în care s-a menționat că se oficiată taina Botezului, dacă n-au mai fost botezați, pentru faptul că Dumnezeu știe mai bine trecutul fiecăruia dintre ei”, a explicat PS Ioachim Băcăuanul.

Concurență pentru a fi naș

După două ceasuri, botezul s-a încheiat. Pe fețele părinților spirituali se putea citi acum doar emoția. „Cînd am auzit despre ce este vorba, am acceptat fără nici un dubiu. Este un gest de omenie. Acest copil mi-a fost trimis de Dumnezeu. Priviți-l ce chip frumos are! Sper să ajungă un om mare”, a afirmat Elena Mazilu. „Băiețelul provine dintr-o familie cu mulți copii și multe probleme. Nu are mai mult de-o lună și jumătate. âmi doresc să devină un om de caracter, pentru că așa va reuși în orice domeniu”, a spus și Sorin Brașoveanu, nașul celui mai mic copil. Au existat și persoane care și-ar fi dorit să se numere între fericiții nași. „Concurența a fost prea mare. Foarte multă lume a vrut să-i boteze. Mă bucur că au parte de părinți deosebiți. Oricum, vom avea și noi grijă de ei”, a precizat Ionel Turcea, primarul orașului Buhuși. Concluzia celui mai mare botez a aparținut poetului Ioan Tudor Iovian, prezent la mănăstirea Runc. „E o responsabilitate foarte mare, pe care și-au asumat-o acești oameni. Bine-ar fi să fie cît mai multe asemenea evenimente. S-ar mai micșora relele pe pămînt”, a conchis poetul. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!