Se pierd tradițiile și obiceiurile locale

Caprele, urșii și căluții „mor” pe capete

Băcăuanii nu au vreme să-și cultive tradițiile locale, nici bani și, se pare, nici interes pentru aceasta. Deveniți capitaliști peste noapte, oamenii au început să se întrebe ce și cît cîștigă dintr-o asemenea activitate. Cum latura culturală nu este una prea bănoasă, s-a ajuns ca „veșnicia” să se mute la crîșmă sau discotecă, acolo unde n-ai nevoie nici de pregătire, nici de costume sau cine știe ce dexterități. Iar spațiile abilitate pentru cultură zac în paragină ori au căpătat cu totul alte utilizări.

„Activitate la căminul cultural? Ce activitate? De la slab la foarte slab. A dispărut tradiția. Gîndiți-vă că la sărbătorile de iarnă s-a dat autorizație la o singură capră. Iar la căminul cultural au venit copiii cu serbări la sfîrșit de an. Nici bătrînii nu se mai înghesuie cu tradițiile”, ne-a declarat Vasile Bibire, primarul comunei Ungureni. Dacă la Ungureni căminul a mai fost renovat, beneficiind de geamuri termpan noi, și alte îmbunătățiri, nu același lucru s-a întîmplat și la Bibirești. „Acolo, căminul cultural arată jalnic. La Bibirești stă gata să cadă. Are nevoie de consolidări urgente. S-au făcut multe lucruri pentru școli. Pentru cultură, mai slab”, a mai spus primarul Bibire.
Nici în alte zone ale județului lucrurile nu stau pe roze. „La centrul de comună din Negri avem o sală rămasă de la vechiul CAP, păstrată și refăcută în condiții foarte bune. Activitățile sînt sporadice. Nu avem o personă angajată, deoarece ar fi trebuit ca respectiva persoană să-și asigure veniturile din activități. Așa că de aceste probleme se ocupă bibliotecara”, a afirmat Alexandru Lovin, primarul comunei Negri. în opinia sa, situația dificilă a tradițiilor locale are mai multe cauze. „Schimbările din ultimii 15 ani și preocupările oamenilor care sînt altele. Tineretul își caută loc în alte părți. Nici persoane care ar trebui să se ocupe de cultură nu mai există. Pentru așa ceva este nevoie de o muncă susținută, organizată. Cine știe, poate de acum înainte se va reveni la tradiții”, a precizat primarul Lovin.
în alte părți, lucrurile sînt mai simple. „Nu avem cămin cultural. N-am avut niciodată. Pînă în 1990, toate evenimentele se desfășurau într-o casă particulară. Iar pentru distracții sînt spații suficiente”, a spus Ion Anton, primarul din Tîrgu Trotuș. Cît privește tradițiile locului, primarul Anton a depășit și ultima fază a scepticismului. „Hora satului? S-a dus demult. Acum e discoteca. Tradițiile sînt apuse încă dinainte de ’89”, a conchis el.

Școala și Biserica ar trebui să se implice

Pentru cei de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bacău (CJCPCTB) situația este dramatică în unele zone, și bună, în altele. „De cînd a apărut legea 292, am fost personal prin diferite comune. Toată lumea se plînge de fonduri. în unele părți, căminele culturale au și dispărut. în altele, se construiesc cămine noi. Sînt locuri unde s-au păstrat tradițiile și obiceiurile, cum este cazul Oituz, Ghimeș-Făget, Podu Turcului, Găiceana. La Mănăstirea Cașin s-a construit un cămin cultural nou, iar la Poduri e aproape ridicat. Mai există un cămin cultural deosebit la Filipești, însă din păcate n-au activități prea numeroase”, a declarat Florin Zăncescu, directorul CJCPCT Bacău. După părerea sa, toate comunele băcăuane ar trebui să-și pună la punct activități de ordin cultural, acestea nefiind un moft, ci o formă deosebită de păstrare și continuare a obiceiurilor locale. „Tradițiile locale ar trebui păstrate. Cum o să-și petreacă timpul oamenii? O să înnebunescă cu atîtea baruri și discoteci”, a mai spus Zăncescu. De altfel, acesta a ținut să menționeze că specialiștii de la CJCPCT sînt oricînd la dispoziția autorităților locale pentru a le susține în proiectele ce vizează promovarea și susținerea culturii tradiționale. „Cred că omul sfințește locul. Noi, ca instituție, ne-am oferit pentru coordonarea și îndrumarea acestor activități. însă solicitările sînt modeste”, a mai spus directorul Zăncescu. De unde ar trebui să se înceapă revigorarea tradițiilor? „Ar trebui să înceapă de la mine. însă nu le mai pot cuprinde pe toate. Și școala, și Biserica ar trebui să se implice. Din păcate, în rîndul tineretului nu mai există interes. S-a șters. Și este o situație generală”, a conchis primarul din Ungureni. (Constantin GHERASIM)

casetă

„Conexiuni culturale” în comunele băcăuane

în încercarea de păstrare și conservare a culturii tradiționale, Centrul
Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale
Bacău a reușit să pună la punct un volum intitulat „Arta olăritului în județul Bacău”, ce va fi lansat în cadrul Salonului Național de Artă Naivă, care va avea loc în perioada martie-aprilie la Centrul Internațional de Cultură „George Apostu” din Bacău. Cu această
ocazie, cei de la CJCPCTB vor face un tur al județului, pentru a
prezenta respectiva carte și a-i conștientiza pe oameni de valoarea
obiceiurilor și tradițiilor, pe care doar o parte din comunele băcăuane
le mai păstrează. „Vom face lansări ale acestui volum și îl vom dona
bibliotecilor comunale în cadrul proiectului cultural intitulat «Conexiuni
culturale», ce va fi desfășurat în localitățile menționate în această
carte, respectiv Oituz, Pîrjol, Balcani și Răchitoasa”, a declarat Florin
Zăncescu, directorul CJCPCTB. (Constantin GHERASIM)

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!