New York, orasul cosmopolit care nu are somn niciodata

New York City este cel mai populat oras din Statele Unite ale Americii, un centru politic, cultural si unul dintre cele mai mari orase din lume. Aici se gasesc un numar mare de muzee, galerii de arta, sali de spectacol, corporatii internationale, burse de marfuri etc. Tot la New York se afla si sediul Natiunilor Unite si al tuturor misiunilor diplomatice asociate acestei institutii. Orasul este centrul zonei metropolitane New York, una dintre cele mai mari conglomeratii urbane din lume, cu o populatie de peste 22 milioane de locuitori. Este format din cinci districte: Brooklyn, Bronx, Manhattan, Queens – unde am locuit eu si Staten Island. Orasul este unul al imigrantilor, din aproape 200 de tari. New Yorkul produce anual 500 miliarde de dolari, adica mai mult decat Elvetia si aproape cit Rusia.

Primul zbor peste ocean

Cu emotii m-am imbarcat de pe Aeroportul Otopeni spre Statele Unite ale Americii, destinatia fiind orasul New York. O tara cu totul noua pentru mine, deslusita doar din imaginile de la televizor sau din carti. Aveam insa sa constat ca realitatea este cu totul alta decit cea prezentata in citeva stiri si ca New Yorkul nu este America. Era primul zbor peste Atlantic, care dura pe deasupra si 10 ore si 40 minute. Totul a decurs cu bine, in ciuda scirtiielilor si tremurului de la aterizarea pe Aeroportul John F. Kennedy. Sau poate mi se parea mie! Sigur. Orasul a inceput sa mi se dezvaluie inca din avion, cind printe nori, am inceput sa vad pe fereastra cladirile. Niste punctulete, iar daca nu as fi stiu ca ma apropii de orasul zgirie norilor m-as fi lasat inselat. Am uitat insa de fericire ca sint cu picioarele pe pamint, de locul unde ma aflam. Primul contact cu americanii a fost la serviciul de imigrari, unde foarte draguti mi-au urat bun venit. A fost prima impresie ca toti sint nestresati, cu zimbetul pe buze, impresie care avea sa devina certitudine zilele urmatoare. Treptat am inceput sa iau contact cu orasul. Intii din taxi, cu cladirile tip americane, construite pe schelet din lemn, imbracate cu rigips si caramizi. Am poposit in Ridgewood, cartierul unde am locuit.

Zgirie norii

La New York se gasesc cei mai celebri zgirie-nori din lume: Empire State Building, ramasa cea mai inalta cladire din New York, cladirea Chrysler, Centrul Rockefeller. Alaturi de acestia s-au situat cele doua turnuri ale World Trade Center, insa in locul lor se va ridica Turnul Libertatii. Acesta nu este insa altceva decit un alt oras, mai mic, un complex in care vor functiona birouri, magazine, parcari, si tot ce iti doresti, astfel incit viata sa fie cit mai usoara. New Yorkul are o adevarata istorie in ce priveste cladirile inalte – de-a lungul vremii, aici s-au aflat cele mai inalte 10 cladiri din lume la diverse momente. Prima pe lista a fost New York World Building, in 1890, apoi au urmat Park Row Building in 1899, World Trade Center, in 1974. In top a fost si Citty Hall-ul, primaria orasului, mult timp in jurul ei nefiind voie sa se ridice cladiri mai inalte. In a doua zi am trecut sa vizitez acesti uriasi. Imaginea lor mi s-a aratat odata ce am iesit din metroul care m-a dus in Manhattan, adica orasul propriu-zis cum ii spun localnicii. Prima senzatie a fost de micime, apoi de ameteala, cind privirea a facut un efort sa ajunga pina spre virful blocului. Urcind am descoperit ca acesti uriasi nu lasa nici macar soarele sa ajunga pina la asfalt. Mastodonti de otel…in culorile caramizii arse sau gri cenusiu. Odata ce te apropii de Time Square gigantii se inveselesc de lumina spoturilor publicitare: reclame la ce vrei si nu vrei, de la bilete de avion, produse cosmetice, magazine, pina la piese de teatru ce au loc pe renumitul Broadway. Insa senzatia pe care mi-o lasa tot ce este in jurul meu, inclusiv teatrele, sediul New York Times, cladirea Chrysler, Centrul Rockefeller, cu universitatea lui unde lucreaza sapte sau opt laureati Nobel nu ma fac decit sa ma simt rece si impun distanta. Nu este ca in Europa, unde arhitectura, peisajul nasc in tine sentimentul de „love at for side”. Treptat insa, pe masura ce zilele trec simt ca New Yorkul ofera cu totul altceva…sentimental se naste in timp si creste de la o zi la alta, mult mai profund, ambitios, pragmatic, dar in strafundul lui extrem de sensibil.

Orasul care nu doarme niciodata

New York-ul este numit si orasul care nu doarme niciodata. Pe buna dreptate, deoarece aici nu stii cind trece vremea, cind este zi sau noapte. Oferta este pentru toti, de la muzee – Metropolitan de Arta, Madame Taussaud, Muzeul de Arta Moderna, Muzeul Guggenheim, Muzeul American de Istorie Naturala, dar si Central Park, Lincoln Center for the Performing Arts, un complex format din 12 companii – Filarmonica din New York, Opera Metropolitana, Opera orasului New York, Teatrul de balet, alte sali de spectacole sint Carnegie Hall, Radio City Music Hall si Academia de muzica din Brooklyn. Amatorii de shoping, pentru ca americanii sint bolnavi de acest aspect, si nu ai cum sa nu devii si tu, pot merge in zecile de mii de magazine. Aici este si cel mai mare magazin din lume, situat pe patru strazi, unde poti gasi absolut ce vrei, celebrul Macy’s. Magazinul este cel care plateste focul de artificii organizat pentru new yorkezi pe 4 iulie, ce are loc pe East Rever, la pontonul plin de baruri, fast-fooduri si magazine de la Pierre 17. Manhattanul, caci aici este centrul distractiei este plin de cluburi de toate felurile, de restaurante, inclusiv unul la etajul 48, in care te rotesti cu tot blocul sa vezi panorama orasului, de baruri, de locuri in care poti gasi chiar si gargarite cu picatele verzi. La New York totul este posibil. Parcurile, verdeata, caci americanii au mare grija de acest aspect ofera posibilitatea recreerii. Concertele sint la ordinea zilei asa ca poti alege de la Madonna, Bon Jovi pina la DJ europeni, muzica clasica sau orientala. Ziua si noaptea trec rapid, masa o iei in oras, asa ca aici ai posibilitatea sa descoperi ca de fapt stai de peste 24 ore in picioare si nu stii cind a trecut timpul.

Orasul de sub oras

Sub New York ti se dezvaluie alt oras. Unul al retelei de metrou, principalul mijloc de transport. Sint atit de multe linii, incit au fost impartite pe culori, numere, cifre. In aproape fiecare gara de metrou si pe culoarele de legaturi, unele lungi de sute de metri, gasesti magazine, baruri, cluburi si tot ce vrei. Totul forfoteste de viata indiferent la orice ora din zi sau din noapte. Metroul new yorkez, foarte bine sistematizat si prezentat turistilor in harti, pentru care realizatorii au fost premiati la nivel mondial, nu este aglomerat. La fel ca si transportul cu autobuzul. Fiecare om are loc si rar se intimpla sa stai in picioare. Americanii stau la coada la orice, o coada ordonata in sir indian: la intrarea in autobuz, unde daca te bagi in fata risti sa te dea afara soferul, la metrou, la magazine, cluburi sau baruri. Tot aici se traverseaza la semafor pe culoarea alba, sau ar trebui. Timpul este atit de pretios incit pietonii sint suverani. Pot trece pe rosu pe culoarea lor, iar soferii dau prioritate. Politistii dirijeaza traficul in fiecare intersectie din Manhattan, si desi sint milioane de masini, conducatorii auto nu injura, nu claxoneaza in nestire.

Americanul, un om fericit, liber

Americanul este un om fericit, fara grija zilei de miine. De la 1 iulie s-au scumpit gazul si lumina cu 12 procente si nimeni nu s-a isterizat, iar presa a trecut totul in citeva rinduri. Nici criza energetica nu i-a bulversat sau cresterea pretului la benzina, cresterea pietei imobiliare, intr-un cuvint recesiunea. Fiecare are bani, pe strada majoritatea sint degajati, cu zimbetul pe buze si cinta indiferent unde se afla. Sint bolnavi de shoping, de inghetata, insa calzi, prietenosi, gata oricind sa iti dea informatia necesara. Singurii razboinici sint negrii, care au gura mare si se simt lezati imediat si cauta parca din priviri scandalul, sa o dea pe partea rasiala. Daca nu ii bagi in seama se dezumfla repede. Americanul este un om liber. Poate face orice, atit timp insa cit ii respecta pe ceilalati. Libertatea lui este limitata si la cea mai mica abatere, politia apare de unde nu te astepti. Ai senzatia ca esti mereu monitorizat. Treptat te obisnuiesti insa. Iti dai seama ca totul este pentru grija ta, New Yorkul fiind unul dintre cele mai sigure orase, mai ales dupa atentate, si ca daca ar fi altfel, in citeva zile ar putea fi expulzati toti imigrantii din aproape 200 de tari si care numara citeva milioane bune. Nu este asa, pentru ca nici macar politia nu iti verifica legalitatea, singurii indreptatiti fiind ofiterii de la imigrari. Revenind la new yorkezi, acestia te intimpina mereu cu zimbetul pe buze si in glas si te intreaba ce faci, cum iti este ziua. Nu se scuipa pe strada, nu se arunca gunoaie, doar mucul de tigara, caci aici fumatul este interzis in orice spatiu inchis, cu exceptia locuintei, iar oamenii fumeaza in strada. Aici simti cu adevarat ca drepturile tale sint drepturi, iar obligatiile obligatii. Sistemul pedepseste aspru abaterile, iar legea se respecta de toti. Despre New York sint multe de spus, mai ales atunci cind vii prima oara. Multe experiente, trairi preferi sa le tii insa pentru tine. Altele le poti dezvalui. Nu odata insa, ci in timp. La fel cum descoperi orasul.

Ziua de 4 iulie la americani

Pentru americani, 4 iulie este mai mult decit o sarbatoare nationala. Este o sarbatoare a fiecarui individ. Cei care lucreaza la stat sint liberi, ceilalti insa au zi scurta de munca. De ziua nationala, cu mic cu mare, catel si purcel se iese in imprejurimile orasului sau la casele de la tara, unde se incing gratarele. Inainte de masa se cinta imnul national. Altii aleg insa sa mearga la „shoping”, asa ca magazinele sint devorate de „termitele autohtone”. La ora 21.00 a inceput spectacolul de artificii organizat de primarie si sponsorizat de cel mai mare magazin din lume: Macy’s. Artizanii showului sint insa tot europenii, o firma italiana (cea care a organizat si in Bucuresti, in week-endul trecut spectacolul de artificii in parcul Tineretului) care are ca afacere doar organziarea focului de artificii de pe 4 iulie. Spectacolul este ceva de nedescris, in jocuri de culori, lumini, forme geometrice, totul sincronizat . El este organziat pe riul East River, la pontonul Pierre 17, in partea de jos a Manhattanului, riu ce face legatura cu Brooklynul. Am ramas mut de splendoarea spectacolului, am uitat de ploaia de afara. Nu m-am simtit insa nici un minut american, cu toate ca in jurul meu se cinta imnul, din piepturile a peste 500.000 de americani sau imigranti situati pe ambele maluri ale riului, stind pe ziare, paturi sau scaune pliante.
Dupa artificii, strazile au devenit neincapatoare de puhoiul de oameni care pleca spre metrou sau spre cluburi. Toata aceasta multime de oameni a fost asistata de un numar impresionant de oameni ai legii, politia „cita frunza si iarba” a vegheat indeaproape manifestarea de ziua nationala. (Claudiu TANASESCU)