EROI AU FOST

Epopeea eroică

• Oituz – 90 de ani de la eroicele lupte ale primei conflagrații mondiale n cu prețul sacrificiului suprem: „Pe aici nu se trece!”

prof. dr. Jean CIUTĂ

întreaga nație română aniversează, în acest început de august încărcat de istorie, împlinirea a nouă decenii de la eroicele lupte ale ostașilor români pe fronturile de legendă de la Mărășești, Mărăști și Oituz, de la Cireșoaia, Tg. Ocna și din alte zone incandescente ale celei dintîi conflagrații mondiale ce a însîngerat Europa începutului de secol XX. Comemorăm, în acest context încărcat de semnificații patriotice, jertfa de sînge a ostașilor noștri care s-au acoperit de glorie nepieritoare în luptele purtate împotriva dușmanilor.

„Pe aici nu se trece!” – au hotărît, într-o impresionantă voință, ostașii noștri și comandanții lor, la Oituz și Mărășești. Paradigma din subtitlul de mai sus aparține anticului Termopile încă din 480 î.d.H., cînd Leonida, regele Spartei, cu cei 300 de spartani (hopliți) au pierit pînă la unul oprind pătrunderea armatelor persane în Grecia, condusă de regele Xerxe. Așijderea, epopeea eroică a ostașilor români din cadrul Diviziei a 15-a de sub conducerea generalului Eremia Grigorescu, care au zăgăzuit furibunda pornire a armatelor germane și austro-ungare, conduse de „spărgătorul de fronturi” Mackensen în zilele de 8-28 august 1917, demonstrînd în focul unor lupte năpraznice că „Pe aici nu se trece!”. Și nu s-a trecut!
Epopeile Oituzului, Mărăștiului și Mărășeștiului, care s-au desfășurat în paralel în urmă cu 90 de ani, au confirmat sintagma cunoscută, demostrînd că lupta dreaptă și însuflețită de adevăr a vajnicilor apărători români nu numai că a înscris pagini nemuritoare de glorie, dar a condus nemijlocit la eliberarea pămîntului legendar cotropit vremelnic de dușman, finalizînd reîntregirea statal-națională românească. Este adevărat, însă, că reîntregirea națională a fost determinată de mai mulți factori interni și externi, iar a exclude victoriile armatei române pe fronturile de luptă mi se pare a fi un fapt neîndreptățit.
Literatura consacrată războiului României din prima conflagrație mondială (1916-1919) și întreaga istoriografie istorică nu abundă prea mult în informații privind cauzele războiului, atitudinea României din prima fază – neutralitatea – participarea – succesele și insuccesele înregistrate, pregătirea și dotarea armatei române, diplomația folosită, mai ales rolul lui Ionel Brătianu, atitudinea forțelor politice interne, sprijinul antantist, poziția centrifugă a Rusiei, tratativele purtate, urmările și importanța participării. Opera de căpătîi pentru cunoașterea sistematică și în detaliu a evoluției desfășurării fronturilor de luptă, ca și celelalte aspecte ale perioadei implicării României în marea cavalcadă europeană ne-o oferă – într-o formă și conținut admirabile – lucrarea „Istoria războiului pentru întregirea României – 1916 – 1919”, a reputatului și documentatului autor Constantin Kirițescu. Rămîne demn de invidiat, în sens pozitiv, capacitatea de cercetare, cunoaștere, cuprindere și prezentare cu atîta acribie, a autorului. (în 1989, Editura Științifică și Enciclopedică București a editat ediția a III-a, după edițiile anterioare ale „Cărții Românești”, cele trei volume fiind revăzute și întregite de însuși autorul, în anul 1959).
A fost o dramă cu multiple trăiri eroice, în care un neam întreg și-a adjudecat viitorul și și-a riscat însăși existența multimilenară. Nu a fost palmă de pămînt care să nu fi fost stropită de sîngele românesc. Constantin Kirițescu rămîne, astfel, un observator profund, fidel și sincer al evenimentelor prezentate și care-l îndreptățesc să afirme că „Actul Unirii de la Alba Iulia și Tratatul de Pace de la Paris au căpătat putere și siguranță prin iscălitura pe care a pus-o cu vîrful baionetei sale soldatul român, același care la Mărășești, Mărăști și Oituz căpătaseră dreptul de a pretinde cu voce tare realizarea revendicărilor noastre”. (Va urma)treg și-a adjudecat viitorul și și-a riscat însăși existența multimilenară. Nu a fost palmă de pămînt

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!