Quo Vadis?

Virtuțile spiritului și capitalismul

* Religia și activitatea economică (1) *Explicația lui Max Weber privind relația dintre etica protestantă și capitalismul rațional modern (1)

La explicarea modul de organizare și a dinamicii capitalismului rațional modern, un rol important îl are concepția sociologului german Max Weber (1864-1920), considerat unul dintre marii gînditori contemporani. În lucrarea „Etica protestantă și spiritul capitalismului” (apărută în anul 1905), el a susținut o idee îndrăzneață privind influența religiosului, în forma protestantismului, asupra economicului, formulînd o teză spiritualistă asupra genezei și impunerii capitalismului. Se știe că, la timpul respectiv, explicația marxistă consacrase ideea că la baza economicului ar sta doar factorul material și universala sete de cîștig, care blochează pătrunderea revendicărilor spiritului. Or, crede Weber, lucrurile nu stau chiar așa întrucît, chiar și în această junglă a economicului, în anumite condiții, virtuțile spiritului își pot face simțită prezența. Concret, iată angajamentul cercetătorului: „Trebuie deci să stabilim dacă și în ce măsură influențele religioase au participat la elaborarea calitativă și la expansiunea cantitativă a acelui „spirit” în lume și care „aspecte” concrete ale culturii bazate pe capitalism i se datorează. Avînd în vedere inextricabilul labirint al influențelor reciproce dintre bazele materiale, formele de organizare socială și politică și conținutul spiritual al epocilor de cultură reformată, nu se poate proceda decît examinînd, în primul rînd, dacă și în ce puncte se pot depista anumite „afinități elective” între forme ale credinței religioase și forme ale eticii profesionale. O dată cu aceasta se vor lămuri, în limita posibilului, modul și „orientarea” generală în care, datorită unor asemenea afinități efective, mișcarea religioasă a exercitat o influență asupra dezvoltării culturii materiale” („Etica protestantă și spiritul capitalismului”, Editura Humanitas, București 1993).
După cum se observă cu ușurință, iscusința lui Weber vine de la încercarea de a spiritualiza însăși noțiunea de „homo economicus”, susținînd că în comportamentul acestuia, pe lîngă pofta de cîștig, caracteristică și altor perioade ale istoriei economiei, se face simțită și componenta religioasă. În felul acesta, cercetătorul german asociază geneza capitalismului cu prezența unor trăsături morale. Ideea lui Weber este aceea că apariția omului întreprinzător, activ în viață și în profesie, nu a fost determinată doar de factori pur economici, nici doar de psihologia unor oameni orientați spre profit. Atitudinea îndrăzneață, întreprinzătoare se conturează ca o caracteristică a unei mase mari de oameni atunci cînd apare ceva deosebit în istorie, respectiv spiritul capitalismului. Acel spirit care, în pofida tradiției, impune un conținut etic intrinsec și comportamentului economic. În concepția lui Weber, prin „spiritul capitalismului” se înțelege ceva deosebit de „spiritul tradițional”. Deosebirea dintre cele două tipuri de comportament este observabilă atît în ce privește atitudinea față de muncă, dar și atitudinea față de cîștig. Astfel, dacă în comportamentul tradițional munca este prestată ca povară, astfel că muncitorii se mulțumesc cu venituri care le asigură o viață confortabilă, pentru omul modern munca devine un semn de virtute și o sursă de satisfacții personale, iar întreprinzătorul urmărește un cîștig rațional. Cum spune Ioan Mihăilescu, în postfața cărții citate mai sus, potrivit concepției lui Weber „Capitalismul este o organizare economică de tip rațional care cuprinde întreprinderi bazate pe investițiile pe termen lung, pe libertatea juridică a forței de muncă, pe diviziunea planificată a muncii în cadrul întreprinderii și pe alocarea factorilor de producție în funcție de cerințele pieței”. Helvetica-R nd influența religiosului, în forma protestantismului, asupra economicului, formulînd o teză spiritualistă as

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!