Acasă la iluștri
* Centrul Cultural de Artă Modernă „Georges Pompidou” (3)
M. Cosmescu DELASABAR
… L-am descoperit în centrul vechi al Parisului, la încrucișarea străzilor Rambuteau și Beaubourg, coborînd din stația Hotel de Ville. Ne-am strecurat prin mulțimea vizitatorilor din Place de Beaubourg, căutînd, de fapt, Atelierul lui Brîncuși, reconstruit recent de arhitectul Renzo Piano. Pe latura din fund se vedea și Bojdeuca lui Brâncuși, artistul revendicat deopotrivă de români, ca și de francezi, care au deschis în cadrul complexului Pompidou, reconstituindu-l, atelierul din apropierea de Montparnasse, în care marele nostru sculptor a creat o mare parte din opera sa.
Deschis pentru toată lumea (intrarea era liberă), interiorul atelierului ne dă impresia, de la început, a unui sentiment de liniște și intimitate spirituală a artistului. Nu părea un muzeu obișnuit. Obiectele expuse – variante sau primele încercări ale celebrelor: „Domnișoara Pogany”,”Măiastra”, Le Cocq” sau fragmente din statuiete sau alte lucrări ale sale. Toate dau impresia că artistul e prezent în fiecare din aceste lucrări și că aici vizitatorul român descoperă „Un colț din România în inima Parisului”, cum notează cineva în condica Atelierului.
în baza unui „laisser – passer” destul de modic, am intrat apoi în acel Forum de la Rez-de-chaussee, unde aveam de ales între numeroase săli de expoziții sezonale sau permanente. Le-am privit în fugă, nerăbdători să folosim „L’Escalier mecanique exterieur”, pentru a urca și vizita cele cinci etaje ale acestui Centru a cărui aparentă complexitate interioară dă impresia unui oraș cu multe mistere; ca și Parisul însuși. Chiar scara mecanică dinspre fațada Centrului este denumită de parizieni „un rue montante”, de pe care ne oprim să vizităm fie bibliotecile de la etajele I și II, fie muzeele de la II și IV, unde se putea vedea Sala Expozițiilor permanente și temporare, și mai ales Muzeul Național de Artă Modernă, Salonul Kandinski, descoperind și celebrul Le Cocq al lui Brâncuși. Tot în aceste saloane ale Muzeului de Artă Modernă ne delectăm cu expozițiile individuale permanente ale lui Matisse, Picasso sau Rouault, reprezentanți ai artei contemporane, fiecare din ei cu istoria sa, începînd cu anul 1914: Cubisme, Favuisme sau Suprarealisme. Pentru ca pe altă „stradă” să întîlnim adevărate sculpturi momumentale ale lui Calder, Max Ernst sau Tinguely, pe terasele centrului.
Mulți dintre turiștii vizitatori revin doar pentru a se plimba pe scara montantă și pentru a admira toată această fațadă de construcție metalică, ce dechide ușile spre artă și viață. Acestă realizare tehnică, unică în Europa, îndeamnă la cercetare științifică și culturală, forța și originalitatea veacului XX. Bibliotecile și muzeele de artă ale Centrului „Pompidou” par să unească artele și nu pentru a se distruge unele pe altele, ne încredințează Catherine Roux în ghidul său „Une clef”, cu ajutorul căruia am reușit să înțeleg și să pătrund misterele acestui Centru Cultural de Artă Modernă, din Place Beaubourg.
Anul acesta, la împlinirea unei jumătăți de veac de la moartea lui Constantin Brâncuși, se cuvine ca românii noștri care au năpădit Europa să se abată și pe la Piața Beaubourg din Paris pentru a vizita acest Cartier Cultural și mai ales Bojdeuca lui Constantin Brâncuși, unde pot vedea lucrările și obiectele dăruite de marele nostru sculptor statului francez, considerîndu-l a doua sa patrie și păstrător al operei sale. Iar de aici nu e departe „Cimetiere de Montparnasse”, pe strada Edgar Quinet, ca să depună o floare pe mormîntul lui, nu departe de mormîntul altei celebrități franceze, Edith Piaf.ătăți de veac de la moartea l
Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.