Au bagat p..a în dicționar

Olimpia FILIP

Dicționarul Explicativ Ilustrat (DEXI) al Limbii Române, elaborat de specialiștii de la Institutul „A. Philippide” și ai Universitatății „Al. I Cuza” din Iași, apărut în rafturile librăriilor din Bacău și București, de puțină vreme, a stîrnit controverse în rîndul profesorilor de Limba Română. Asta deoarece, în paginile sale sînt prezente mai toate cuvintele și expresiile vulgare al limbii române. Formulările de tipul: „Ce p..a mea?”, „âmi bag p..a!”, „A sta cu p…a în mînă”, „Du-te-n p..a mea”, „P..a bleagă” , „A face l..a”, „A da limbi în c..r”, „Du-te-n p…a mă-tii!”, explicațiile de genul: „gest făcut prin ridicarea degetului mijlociu de la mînă și strîngerea celorlalte patru, eventual îndreptîndu-l în direcția gurii” sau chiar contexte de tipul „Ai văzut ce mașină p…oasă și-a luat?” au adunat băcăuanii la rafturile de cărți din librării. Angajații Diverta de la etajul I al magazinului Luceafărul spun că „în jumătate de oră s-au vîndut toate exemplarele și de aceea vor aduce mai multe dicționare în următoarea perioadă”.

„Alături de doină și dor!”

Am dorit să aflăm părerea mai multor specialiști umaniști și i-am întrebat cît este de corect și moral ca aceste cuvinte să fie la îndemîna elevilor fie și de liceu. Gheorghi Iorga, profesor de Limba Română a Colegiului Național „Ferdinand I” din Bacău, e de părere că „este morală cunoașterea limbii române și în aspectele ei triviale, decît necunoașterea”. El recunoaște că termenii nu trebuie folosiți în public, dar nu se poate nega că nu aparțin lexicului românesc. „Acestea sînt expresii neaoșe românești! Nu am auzit pe nimeni să înjure: „Du-te-n penisul meu!”. Sînt sintagme intraductibile în alte limbi și ar trebui inventariate alături de „doină” și „dor”. Mă întreb de ce femeile înjură „Băga-mi-aș p..a”. Eu cred că, azi, ele s-au masculinizat și nu mai vor să-și recunoască apartenența la sexul slab. Sînt femei care conduc firme, care fac munci bărbătești”, a spus el.

CASETA 1 plus foto dex2

„A dispărut pudoarea lingvistică”

Ioan Dănilă, conf. dr. al Universității din Bacău este de părere că „există o tendință în a fi recunocute oficial cuvinte din zona tabulară și că azi nu se mai întîlnește pudoarea lingvistică a dicționarelor din perioada interbelică”. El a expicat că „Atlasul Lingvistic Român” apărut în 1938 sub conducerea lui Sextil Pușcariu conținea termeni obsceni, dar erau inventariați de dialectologi într-un „suplement”, separat de restul lucrării. „Și atunci se cunoșteau aceste cuvinte, dar nu erau pomenite în dicționare. Interesant este că dialectologii au studiat în mai toate zonele țării cum se spune la cele două cuvinte rușinoase. Niciunde, omul de rînd nu spunea exact cuvîntul, ci găsea mereu o altă variantă cum ar fi: „treabă”, „pardon”, „membru”, „istorie”, „ocară”, „matcă”, „podoabă”, „pîntece”, „rușine”, „treaba femeii” sau „membrul de jos”. Era o pudoare, mai ales în zonele rurale. Acum, este o ofensivă orășenească care, se pare, contaminează și pe săteni”, a explicat conf. Dănilă.

Caseta 2

„Este nevoie de decență!”

Adrian Netedu, conf. dr. al Catedrei de Sociologie de la Univ. „Al. I. Cuza” din Iași susține că aceste cuvinte trebuie incluse într-un dicționar separat de celelalte. „Există o limbă subterană mai mult sau mai puțin recunoscută. Nu trebuie să amestecăm lucrurile! Nu neg că ele sînt folosite, dar trebuie tratate separat. Cui folosesc aceste cuvinte? Cei prea mici, nu le înțeleg, tinerii le știu foarte bine, iar pentru cei în vîrstă sînt penibile”, a zis sociologul Netedu. Lingvistul Dumitru Irimia, prof. univ. dr. al Univ. „Al. I. Cuza” din Iași susține că „nu este obligatoriu să se pună în circulație tot ce există în limbă” și că „este nevoie de decență”. Ioan Grigoraș, prof. univ. dr. de Morală din cadrul aceleeași universități a afirmat că „un dicționar trebuie înțeles ca un obiect de cultură și că aceste cuvinte e bine să fie blocate”. El a mai adăugat că „limba nu înseamnă să permiți orice și comunicarea trebuie să ducă la civilizație, să ridice omul, nu să-l coboare”.

Caseta 3

„La nivel popular nu e obscen!”

Am cerut și un punct de vedrere al cercetătorului Eugenia Dima, coordonatorul științific al dicționarului. „La nivel popular aceste cuvinte nu sînt obscene, ci doar la cel academic. Majoritatea sînt de origine latină și nu ne putem nega trecutul. în acest dicționar nu am vrut să omitem cuvinte ce aparțin limbii române. Omul este cel care trebuie să selecteze”, a explicat coordonatorul lucrării.

Caseta 4

DEXI are 113 893 cuvinte-titlu, 101 805 articole redactate, 12 088 de semnalări, 191 384 de sensuri, 154 648 construcții fixe, 168 679 etimologii, 496 de surse 53 734 de citate, 2280 de pagini, cu 2085 de imagini alb-negru și opt planșe color. A fost elaborat de specialiștii de la Institutul „A. Philippide” al Academiei Române și de la Universitatea „Al. I. Cuza din Iași”, asociați cu editurile ARC și GUNIVAS din Republica Moldova.

ca aceste cuvinte să fie la îndemîna elevilor fie și

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!