O sticlă de apă minerală de 2,5 litri costă 2 lei, iar umplerea unui sifon cu o capacitate de 2 litri se face la jumătate de preț.

Sifonăria, o afacere de supraviețuire

Ramona IONESCU

Cumpărarea unui aparat de sifoane a devenit în ultimi ani o loterie. Cu amintiri datînd din „epoca de aur”, sifonul rămîne preferat de bătrîni sau de cei cu venituri reduse. în primii ani după revoluție, în fiecare cartier existau mai multe centre de sifoane. Acestea deserveau zilnic sute de persoane, fiecare băcăuan fiind obișnuit să aibă sifon la masă. Ion Morărescu, administratorul unei sifonării din Bacău își aduce aminte în special de perioada sărbătorilor. „Cozile la sifoane concurau cu cele la lapte sau pîine. Astăzi, sifonăriile din Bacău se numără pe degete, iar cele care au rămas și funcționează asigură doar nivelul de supraviețuire”, spune Morărescu.

De ce sifon și nu apă minerală?

Deși sticlele sau PET-urile de apă minerală au prețuri mici, ele rămîn scumpe pentru multe persoane. Cei cu venituri medii sau mici aleg în continuare sifonul pentru că este „ieftin și bun”. O sticlă de apă minerală de 2,5 litri costă 2 lei, iar umplerea unui sifon cu o capacitate de 2 litri se face la jumătate de preț. Pensionarii nu fac mofturi în ceea ce privește calitatea apei consumate. „Beau sifon de cînd mă știu și niciodată nu am avut probleme cu stomacul. Beau sifon pentru că așa m-am obișnuit”, spune Ion Bratu, în vîrstă de 83 de ani, client al unei sifonării din zona Gării.

Ultimii sifonari

Bacăul mai are în prezent foarte puține sifonării. în mod sigur se pot număra pe degete: una pe strada Banca Națională, una la Gară, una în zona Narcisa și una pe strada Ștefan cel Mare. Cererea este constantă, doar dacă sunt amplasate în cartiere dens populate. Pe o stradă din zona de nord a orașului, într-un spațiu foarte mic, Angela Morărescu, își așteaptă clienții. Diminețile reci de toamnă, îi țin pe clienți în case. „De azi dimineață și pînă la prînz am avut un singur client”, spune femeia. âși așteaptă soțul care trebuie să intre ” în schimbul doi”. Cel care operează sifonăria este cunoscut în cartier sub numele de „nea Ion”. Se mîndrește cu instalația pe care o are și nu ar renunța sub nici o formă la sifonărie. A investit în afacerea cu apă nu doar bani, ci și o mare parte din timpul lui. Banalul sifon îi aduce ceva bani, puțini ce-i drept, pentru că alt venit nu are. Profitul „record” care l-a înregistrat în ultimii ani a fost de 1.200 RON, în lună de vîrf. Pare destul de mult pentru o sifonărie, însă, odată plătite și utilitățile, omul nu mai rămîne cu cine știe ce în mînă.

e sifon și nu apă minerală?

Deși sticlele sau PET-urile de apă minerală au prețuri mici, ele rămîn scumpe pentr

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!