Festinuri spirituale

Mihai BUZNEA

într-un climat dominat de gîlceava politică și interesul de partid servit ca pretext pentru binele public, un act de cultură de dimensiuni naționale, ori chiar internaționale, riscă să fie receptat ca un eveniment ce se abate de la canoanele care ne domină viața de zi cu zi. Și totuși, urbea lui Bacovia are între concitadini destui împătimiți și responsabili ai culturii care se străduie și reușesc să mențină trează spiritualitatea locală în contextul românesc și nu numai. Doar două evenimente ce au marcat, ca de obicei, luna octombrie intrată în tradiție cu Colocviile revistei „Ateneu” (44 de ani de apariție a seriei noi) și premiile sale, dar și cu Zilele Muzicii Contemporane ajunse, iată, la cea de a XXI-a ediție. Manifestări care urmează prestigiosului Festival-concurs „George Enescu” prefațat, ca de obicei, de concertele de la Tescani ale Filarmonici „Mihail Jora”. Mă-ntreb: oare ce altă capitală de județ, în afară, poate, de Iași, Cluj sau Timișoara, se mai poate mîndri cu asemenea performanțe cultural-artistice, alături de o bogată activitate editorială ce promovează creația originală a tot mai multor concitadini?!
Dar acest remember autumnal băcăuan își propune să facă un popas ceva mai aplecat asupra unei alte manifestări care deși s-a impus prin numărul participanților, notorietatea lor și valoarea acțiunilor circumscrise programului, nu a fost receptată la adevăratele sale dimensiuni culturale. Am numit Festivalul-concurs Internațional de Poezie „Avangarda XXII”, născut încă din 1994 din inspirația (și nebunia încăpățînată a) cunoscutului ziarist și poet Victor Munteanu – promotorul Fundației Culturale „Gerogeta și Mircea Cancicov”. O perioadă de treisprezece ani de „provocări culturale”, după cum a definit-o însuși patronul spiritual al Fundației. Ediția din această toamnă a reunit, așadar, sub auspiciile sale: peste 110 scriitori din județ, din țară și de peste hotare!; un Salon al Cărții cu aproape 40 de titluri, majoritatea apărute la Editura fundației organizatoare, acoperind un larg evantai de genuri și domenii – poezie, eseu, traduceri, carte de religie, memorialistică, publicistică-documentare, știință-învățămînt; dialoguri și întîlniri cordiale pe teme ale evoluției fenomenului cultural și artistic, cu accente pe contribuțiile creatorilor băcăuani. Au fost trei zile de festinuri spirituale ce ne-au renăscut speranțele în șansele de resuscitare și reafirmare a zestrei genetice autohtone în plan creativ-artistic în condiții nu dintre cele mai favorabile, dar care ne dovedesc tocmai perenitatea acelui har cu care sînt înzestrați mulți dintre noi. Și am mai avut printre noi, grație aceluiaș „nebun frumos și curajos” al orașului nostru, Victor Munteanu (parafrazîndu-l pe scriitorul Fănuș Neagu), o seamă de invitați cu prestanță în lumea literelor și a cuvintelor potrivite – peste 35, personalități notorii care au dat originalitate și substanță fiecăreia dintre acțiunile propuse, dar și întregului lor.
Poate că o definire a tot ceea ce s-a întîmplat la acest festival al creației inițiat de Fundația Cancicov și mentorul său și susținut de autoritățile locale și cele județene ar fi cuvintele de remarcă și apreciere ale unui ilustru oaspete francez, profesorul universitar Lambert Peirrat – de la Universitatea Grenoble, membru al Academiei Franceze de Științe: „Arta trăiește prin noi și se exprimă prin tot ce avem mai bun – dorința de a crea frumosul”. Apreciere făcută într-un spațiu generos și original al spiritualității băcăuane – Galeriile de Artă Ceramică „Anton Ciobanu”.definire a tot ceea ce s-a întîmplat la acest festival al creației inițiat de Fundația Cancicov și mentorul

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!