Ziua Sfîntului Andrei – între zi de noroc și sărbătoare creștină

Administrator

Românii își sărbătoresc patronul spiritual, pe Sfîntul Andrei, la 30 noiembrie. Providențial sau nu, s-a întîmplat ca ziua națională a României, 1 Decembrie, să se celebreze a doua zi. Cele două componente, spiritualul și istoria, se alătură pentru a fi rememorate în momentul în care postul Crăciunului este în toi, natura și oamenii pregătindu-se, deopotrivă, pentru nașterea Mîntuitorului. Noaptea din ajunul Sf. Andrei este destinată unor obiceiuri, poate antecreștine, care să asigure protecție oamenilor, animalelor și gospodăriilor. Țăranii români le-au pus sub oblăduirea acestui sfînt, tocmai pentru că ele trebuie garantate de autoritatea și puterea sa. Ajunul Sf. Andrei este considerat unul dintre acele momente în care bariera dintre văzut și nevăzut se ridică. Clipa cea mai prielnică pentru a obține informații cu caracter de prospectare pentru anul care vine. De asemenea, „Andreiu’ cap de iarnă” cum se mai spune în Moldova, permite interferența planurilor malefice cu cele benefice, lucrurile importante din existența oamenilor putînd fi întoarse de la matca lor firească. Se crede că în această noapte „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „mințile oamenilor” și „rodul livezilor”. âmpotriva acestor primejdii, țăranul român folosește ca principal element de apărare, usturoiul. în egală măsură, casa, grajdul, cotețele, ușile și ferestrele acestora sînt unse cu usturoi pisat, menit să alunge pătrunderea duhurilor rele la oameni și animale.Tot în această noapte, pentru a testa rodnicia livezilor și cîmpurilor se aduc crenguțe de vișin în casă (care vor înflori pînă la Crăciun) sau se seamănă boabe de grîu în diverse recipiente. Din punct de vedere creștin-ortodox aceste obiceiuri sînt recunoscute ca nefiind de origine creștină, fiind cultivate de către popor. Mai marii Bisericii cunosc aceste tradiții și nu le promovează, însă pot fi considerate bune și folositoare atît timp cît structurează și definesc identitatea unui popor, și nu distrug spiritualitatea creștină.pentru că ele trebuie garantate de autoritatea și puterea sa. Ajunul Sf.Andrei este considerat unul

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.