Circ fără pîine

Ștefan RADU

Nu știu dacă nu am mai dat și altădată vreunui editorial de-al meu acest titlu, însă de vină pentru repetiție nu sînt doar eu. Adevărul este că scandalul perpetuu în care ne bălăcim de vreo patru ani nu pare că se va încheia curînd. O vreme am zis că, pentru ziariști, actuala atmosferă din România este o adevărată mană cerească: subiectele curg gîrlă dinspre administrația centrală, Președinție și Parlament, bine garnisite de către procurori, servicii secrete sau asociații civice. Numai că distracția de la începutul mandatului s-a cam dus pe Apa Sîmbetei, ca mai toate lucrurile bune care ni s-ar fi putut întîmpla dacă nu pierdeam vremea cu tot acest bîlci național. în timp ce ne dăm de ceasul morții ca să o găsim pe Elodia sau să descifrăm ce spune panarama de terorist numită Haisam, pe la alte cancelarii din Europa se muncește din greu pentru bunăstarea națiunilor. Zilele astea, Putin, președintele de la Moscova, cel care a repus Rusia în rîndul marilor puteri economice, militare și politice, a semnat la Sofia, în Bulgaria vecină, tratate economice de maximă importanță pentru Balcani. în doi ani, prin contacte directe cu Grecia, Bulgaria, Serbia și Italia, Putin a scos din jocul strategic proiectul Nabuco. Visul nostru că o imensă conductă de gaze va traversa România s-a spulberat fără să avem vreo reacție. Nici premierul Tăriceanu, nici președintele Băsescu (specialistul în problemele Mării Negre) n-au găsit vreo cale de comunicare cu vecinul de la est, cel care deține monopolul energetic în Europa. Dacă vom suferi din cauza alimentării cu petrol, gaze naturale sau energie electrică, atunci să nu-l înjurăm pe Putin. Să privim în curtea noastră, unde incompetența și debandada politică au adus țara în postura economică din acest moment…
Datoria unui politician – fie el ministru, parlamentar, președinte, primar sau simplu consilier – este aceea de a face toate eforturile necesare pentru a asigura comunității care i-a acordat încrederea cele mai bune condiții de trai și de exprimare. Deocamdată, la noi, în România, am impresia că Executivul se preocupă doar de strîns taxele și impozitele destinate salarizării funcționarilor, iar celelalte instituții ori nu se pricep, ori nu știu ce competențe au. Eu nu am auzit vorbindu-se de proiecte strategice destinate atragerii de mari investiții sau asigurării bunului mers al economiei. Grecii, bulgarii, turcii, italienii se bat pentru a aduce în țările lor cît mai mult capital extern. Noi visăm la americanii care vor veni să ne dea bunăstarea cu lingurița, ca la retardați… Am văzut cu toții cum au reacționat europarlamentarii germani la anunțul că Nokia își mută principala unitate de producție în România. Pentru a apăra miile de angajați germani rămași șomeri după această relocare, au cerut verificarea și sancționarea României. în sprijinul nostru a sărit președintele Barroso. N-am auzit piscuitul nici unui socialist de-al nostru sau al vreunui popular rătăcit de pe Dîmbovița…
Ceva nu e în regulă cu politicienii noștri. Nu au snagă în fața străinilor și nici nu știu să reacționeze cum (și cînd) trebuie. Pierdem oportunități cuantificabile în miliarde de euro și în problemele de siguranță națională. Ne-am obișnuit – și noi, și ei – cu circul de prost gust, fără a primi și suplimentul de pîine… Helvetica-R

Articol recuperat din arhiva brută a Ziarului de Bacău. Poate conține elemente suplimentare, care nu aparțin produsului jurnalistic. Ne cerem scuze pentru inconvenient!