EXCLUSIV! Criza gunoaielor din Bacău: cum a fost împins județul spre o „urgență” convenabilă

De aproape o săptămână, 65 de localități din județul Bacău încearcă să facă față unei situații fără precedent: aproximativ 150 de tone de deșeuri pot rămâne neridicate, după blocajul serviciului de salubrizare. În multe comune și orașe, containerele au devenit neîncăpătoare, iar administrațiile locale au fost puse în situația de a improviza soluții de avarie.

Deși județul Bacău nu este la prima criză a deșeurilor, actualul episod pare să depășească precedentele, atât prin amploare, cât și prin modul în care s-a ajuns aici. Toate suspiciunile îl indică drept posibil responsabil pe Viorel Hotea, fostul director executiv al ADIS, demisionar din luna ianuarie 2026. Ziarul de Bacău l-a contactat, însă acesta a declinat orice răspundere și ne-a trimis să studiem documentele ADIS, ceea ce am și făcut, iar rezultatul nu îi este deloc favorabil.

Documentele și informațiile analizate sugerează faptul că blocajul nu a fost unul accidental, ci rezultatul unei serii de decizii și inacțiuni administrative care au creat, pas cu pas, premisele unei „urgențe” convenabile.

În centrul întregii situații se află Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubrizare Bacău (ADIS) și contractul de delegare a gestiunii serviciului de colectare și transport al deșeurilor încheiat cu SC Compania Romprest Service SA.

Un contract expirat, prelungit încă doi ani

Contractul de concesionare nr. 180/2957 din 6 mai 2015, încheiat între ADIS Bacău și Romprest, avea o durată de opt ani și trebuia să expire la data de 31 ianuarie 2024.

În locul organizării unei noi licitații publice, ADIS a ales însă prelungirea contractului cu încă doi ani, până la 31 ianuarie 2026. Chiar această decizie ridică serioase semne de întrebare privind legalitatea. Potrivit articolului 32 alin. 3 din Legea 51/2006 privind serviciile comunitare de utilități publice, durata contractelor de delegare trebuie limitată strict la perioada necesară recuperării investițiilor asumate de operator.

La momentul prelungirii însă, investițiile prevăzute în contractul inițial erau considerate deja amortizate. Cu alte cuvinte, justificarea legală pentru extinderea contractului nu ar mai fi existat, susțin experții consultați.

De asemenea, surse implicate în analiza documentelor susțin că anumite bunuri declarate ca fiind utilizate și amortizate în cadrul contractului ar fi existat doar „scriptic”, fără să fi fost folosite efectiv în prestarea serviciului. Acestea ar fi fost introduse tocmai pentru a crea aparența unei continuități contractuale conforme cu legea.

Dacă aceste suspiciuni se confirmă, situația ar putea depăși sfera unei simple neglijențe administrative.

Licitația, lansată în ultimul moment

Deși ADIS a beneficiat de încă doi ani pentru organizarea unei noi proceduri competitive, licitația pentru delegarea serviciului de salubrizare în cele 65 de UAT-uri a fost lansată abia în ianuarie 2026 — exact în ultima lună a contractului prelungit.

În paralel, asociația a inițiat și o procedură de negociere fără publicare prealabilă, invocând necesitatea asigurării continuității serviciului până la finalizarea licitației.

Numai că legislația achizițiilor publice este explicită în astfel de situații: Articolul 104 din Legea 98/2016 permite negocierea fără publicare doar în cazuri de extremă urgență generate de evenimente imprevizibile și care nu sunt provocate de acțiunile sau inacțiunile autorității contractante.

În acest caz, însă, urgența pare să fi fost creată chiar de lipsa de reacție a ADIS în cei doi ani de prelungire contractuală.

Practic, instituția condusă la acel moment de Viorel Hotea a amânat organizarea licitației până în ultimul moment, generând artificial contextul necesar unei proceduri excepționale, fără competiție reală.

Suspiciuni privind caietul de sarcini

Surse apropiate procedurii susțin că inclusiv documentația de atribuire pentru licitația de 375 de milioane de lei, aflată acum în desfășurare, ar conține clauze restrictive și preferențiale.

Potrivit acestora, caietul de sarcini ar fi fost conceput astfel încât să limiteze accesul altor operatori și să favorizeze o companie considerată „agreată”.

Mai mult, după expirarea termenului de 31 ianuarie 2026, contractul ar fi fost prelungit pentru încă 90 de zile, tot prin invocarea unor motive considerate discutabile din punct de vedere legal.

Citește și „ADIS încearcă din nou să „stingă” criza deșeurilor. Ce spune fostul director, care a lansat licitația de 375 milioane lei de Revelion?”

Tentativa de atribuire prin negociere fără publicare a fost, în final, anulată, după ce Romprest nu și-a mai exprimat acordul pentru continuarea serviciului.

Motivul ar fi fost unul financiar: compania s-ar fi confruntat cu datorii la bugetul de stat și cu lipsa resurselor necesare pentru operarea serviciului în condiții normale. Practic, operatorul nu a mai putut prezenta certificat fiscal, iar toată „construcția” s-a prăbușit.

O criză previzibilă. DNA Bacău anchetează

În timp ce autoritățile caută acum soluții de urgență pentru reluarea colectării deșeurilor, rămâne întrebarea esențială: cum a fost posibil ca un județ întreg să ajungă într-o asemenea situație, deși exista un interval de minimum doi ani pentru pregătirea unei tranziții normale?

Dincolo de grămezile de gunoi acumulate în unele localități, situația poate fi un exemplu de mecanisme construite deliberat pentru evitarea competiției reale în achizițiile publice.

Surse neconfirmate oficial arată că DNA Bacău deja a întocmit un dosar penal, în care cercetează toate faptele care au determinat „criza deșeurilor”.

Ce localități sunt afectate de criza gunoiului?

Cele 65 de UAT-uri vizate de contract sunt municipiile Onești și Moinești, orașul Dărmănești și 62 de comune: Agăș, Ardeoani, Asău, Balcani, Bârsănești, Berești Tazlău, Berzunți, Blăgești, Bogdănești, Brusturoasa, Buciumi, Căiuți, Cașin, Colonești, Corbasca, Coțofănești, Dealu Morii, Dămienești, Dofteana, Filipeni, Găiceana, Ghimeș-Făget, Glăvănești, Gura Văii, Huruiești, Izvorul Berheciului, Lipova, Livezi, Mănăstirea Cașin, Măgirești, Motoșeni, Negri, Odobești, Oituz, Oncești, Orbeni, Palanca, Pâncești, Parava, Pârgărești, Parincea, Pîrjol, Plopana, Podu Turcului, Poduri, Răchitoasa, Roșiori, Sănduleni, Sascut, Scorțeni, Secuieni, Solont, Ștefan cel Mare, Stănișești, Strugari, Tătărăști, Târgu Trotuș, Ungureni, Urechești, Valea Seacă, Vultureni, Zemeș.